Dorința

Cand numerele se intorc impotriva ta

Adrian pov

De miercuri seara pana vineri fratele meu a fost intors pe dos. Chiar si acum cand stam sa luam masa si sa mergem dupa la ultimele doua ore de curs de saptamana asta e ingandurat si mohorat. Nu ii sta in mod clar bine sa fie distant si tacut.

-S-a intamplat ceva frate? il intreb pentru a nu stiu cata oara. Ca de obicei el imi raspunde sec.

-Nimic. Doar o schimbare de planuri facuta de Lucrețiu.

-E vorba de fata aceea, nu? imi fac in final curaj si il intreb pe față. Vad cum lasa lingura in bol si cum se uita urat spre mine.

-De ce ar fi vorba de o fată?

-Fiindcă e vorba de ea pana la urma? ii dau raspunsul si incerc să fiu elocvent.

Alin in mod clar nu are chef azi de bune purtări.

-Sunt pe toane, azi. Deci, lasa-ma cu intrebarile astea stupide.

-Te temi ca va dori sa o omoare iar?

-Cate dintre victimele sale au scapat vreodata cu viata din mainile sale? intrebarea lui facu sangele din venele mele sa inghete.

-Niciuna.

-Nu pot sta degeaba. Nu pot sa permit ca fata asta sa moară, atat! 

-Frate, poti sa imi spui adevărul.

-Ca să ce? Să fugi să ii dau raportul lui Claudiu?

-Mereu voi alege familia! marai spre el si simt cum furia ma cuprinde o clipa. Nu vreau sa ma irit. Fiindca stiu ca asta ar trezi bestia din interiorul meu. Inca mai am probleme cu controlul. Nu e usor sa iti controlezi proprii demoni. In cazul meu, propriul lup.

-Nu realizezi inca, stii? Claudiu e pionul lui Lucrețiu. Mereu va fi. In niciun caz nu te va alege pe tine. Pe noi vreodată! Daca el ii va cere maine sa ne ucidă o va face.

-Eu cred in el.

-Si aici gresesti.

-Mereu ai fost impotriva noastră. De la bun inceput. E din cauza ca-ti tip, him?

-Deloc. E un vampir. Asta e problema! Si una din ele!

-Si alta care mai e? spun si ma uit aprins catre el peste masă. Te ascult.

-Claudiu a fost transformat de Lucrețiu. Asta iti spune ceva? Stii bine ca există o legătura intre cei doi care noi nu o intelegem.

-Si ce? Pentru noi e la fel. mormai stins.

-Tipul ala e mort. Nu se va mai intoarce vreodată. Sa te raneasca.

-Deja mi-a facut rau. Mi-a oferit un dar pe care nu il voi uita prea curand. spun si ma uit spre mainile mele. Observ cum unghiile imi cresc pret de o clipa si cum se retrag in urmatoarea. 

-Nu regret, nimic.

-Imi pare rau, Alin. Am dat mereu vina pe tine. Cand in realitate, am fost singurul vinovat.

-Nu e așa.

-Am crezut că va fi prima mea relatie victorioasă. In final, am ramas cu inima franta si varcolac.

Vad atunci cum masca lui de furie si răceala se sparge brusc.

-Toți facem greseli.

-Exact. Eu am facut prea multe. Tu esti mai bun ca mine frate, in multe privințe. Si nu sunt gelos. Nu mai sunt plin de invidie ca inainte. Am acceptat. 

-Niciodata nu m-am crezut mai bun ca tine.

-Uneori ma simt cel mic, știi? 

-Pai si nu esti?