Îmi amintesc de trecut, de schimbările făcute, toate au fost nişte greşeli, iar "modificarea" asta, e mult mai bună. Tot eu sunt, cea veche, doar că nu mai arăt asta. Am început să fac ceva ce credeam că nu voi fi la început, bună la ceea ce fac. Încă tot nu cred asta, dar mă uimeşte asta. Nu ştiu ce mă poate schimba înapoi, sau cel puţin să nu mai fiu aşa închisă în mine. Sunt singură, mi-am schimbat unele preferinţe. Trebuia să fac asta, trebuia să reuşesc să găsesc ceva care să mă ajute. Nici nu mi-am dat seama la început că m-am schimbat, că eram închisă în mine, atunci eram tristă şi nervoasă, mă hotărâsem să nu mai vorbesc cu prietenii mei cum o făceam înainte. Asta îmi cam face rău, dar m-am obişnuit. Multe mi-au facut rău. Doar că acum, sunt şanse mai mici să mă distrugă ceva.
CITEȘTI
Stardust
SpiritualFiecare om îşi alungă suferinţa, tristeţea, durerea, cumva. Unii cu ajutorul lacrimilor, alţii prin compunerea poeziilor, a cântecelor sau prin alte moduri. Dar eu, doar scriu pe o foaie nişte cuvinte, le leg şi formez propoziţii. Şi uşor mă "însănă...
