Nu pot să dorm. Sunt trează şi confuză. Fug prin păduri, simţind că sunt urmărită de un criminal. Stau şi mă uit pe geam, simţind cum lacrimile "dansează" pe faţa mea, simţind cum alunecă încet. Am mâinile reci. Mi-e frig. Simt că mor. Simt că voi rămâne fără aer. Vreau acasă. Vreau să fredonez o melodie. Dar nu vreau să fiu găsită de voi. Lăsaţi-mă în pace. Lăsaţi-mă să cad, să alunec pe pământ, să cad din labirint. Am nevoie de un erou, de o privighetoare. Ajutaţi-mă. Ajută-mă. Nu vreau să îmi mai fie frig. Nu vreau să mai plâng. Nu vreau să mai cad. În faţa lor.
CITEȘTI
Stardust
SpiritualFiecare om îşi alungă suferinţa, tristeţea, durerea, cumva. Unii cu ajutorul lacrimilor, alţii prin compunerea poeziilor, a cântecelor sau prin alte moduri. Dar eu, doar scriu pe o foaie nişte cuvinte, le leg şi formez propoziţii. Şi uşor mă "însănă...
