Cerurile plâng. Eu prind picăturile în mâini. Ţin ochii închişi. Mă gândesc. Simt. Simt cum totul se destramă. Totul se îndepărtează. Totul fuge de mine. Până şi eu. Pănă şi tot ce ţine de mine. Fumul e în jurul meu. Cioburile sub picioarele mele. Eu doar stau şi mă uit. Departe de tot şi toate. Stau pe un nor plin de sângele meu, aşteptând ca ceva să mă doboare şi să mor. Doar fug, în jurul meu fiind totul gri. Sunt înconjurat de lucruri negative, de lucruri rele. Cad în genunchi. Plâng. Apa mă zdrobeşte. Am murit. M-aţi doborât.
CITEȘTI
Stardust
SpiritualFiecare om îşi alungă suferinţa, tristeţea, durerea, cumva. Unii cu ajutorul lacrimilor, alţii prin compunerea poeziilor, a cântecelor sau prin alte moduri. Dar eu, doar scriu pe o foaie nişte cuvinte, le leg şi formez propoziţii. Şi uşor mă "însănă...
