Şi mi-a şoptit blând la ureche
Cum că totul e bine;
Că este aici cu mine
Şi că pot fi fericită,
Iar eu eram, chiar dacă plângeam.
Pentru că după atâta timp,
După atâta suferinţă şi distrugere
Îl aveam, era lângă mine
Şi mă accepta.
I-am zâmbit, dar a dispărut;
Totul devenea praf;
Am realizat că a fost un vis
Şi că eu încă îndur rănită.
Plângeam amarnic;
Că încă nu era timpul meu,
Timpul să fiu fericită
Şi că nu-l aveam pe el aici;
Mă uram, din nou.
CITEȘTI
Stardust
SpiritualFiecare om îşi alungă suferinţa, tristeţea, durerea, cumva. Unii cu ajutorul lacrimilor, alţii prin compunerea poeziilor, a cântecelor sau prin alte moduri. Dar eu, doar scriu pe o foaie nişte cuvinte, le leg şi formez propoziţii. Şi uşor mă "însănă...
