Moarte Vanilata

Capitolul 35

*Dante pov*

Îmi mai trec încă odata mâna peste reverul sacoului negru,oftând învins de ultimele evenimente. A lovit,a atacat cand eram mai vulnerabil ca oricand,cand eram pe teren deschis. Umirea si chipul omului scingiuit ce ne-a fost trimis acum o saptamana imi apare din nou in fata ochiilor. Nu aflasem de la el decat ca a fost platit de a-i face rau lui Darren,iar ea,demonita mea,mai avea nitel si il omora in spital. 

-Dante?glasul spart al mamei se aude vag in intunericul camerei. Mergem? Vreau doar sa ma intorc acasa sa ma culc,nu mai pot suporta asta! Nu pot sa cred....Nu cred! iar o mare de lacrimi incepe sa ii acopere obrajii. Chipul ii e palid,ochii umflati si rosii,iar corpul ii tremura si acum din cauza socului. Ii cuprind corpul intr-o imbratisare tragand corpul afara la aer. Multimea de oameni,si prieteni cat si asociati sunt aliniati pe aleea pietruita ducandu-l pe ultimul drum pe Don. 
Mana mamei o strange cu putere pe a mea,nelasand sa ii curga vro lacrima cand sicriul este acoperit de pamant,cand el dispare sub patura eterna.

-Sti-spune mama zambind trist- nu credeam ca ar fi in stare de asa ceva,insa cand am vazut omul acela si biletelul lipit de fruntea lui,am stiut ca asta nu e doar o razbunare! Dar sa cred vrodata ca ar fi in stare sa conduca asasinatul lui Don,sa il omoare atat de silentios. Cel putin a fost ceva rapid,fara durere...Un glont si...S-a dus! iar lacrimile incep a curge din nou.

-Ma voi razbuna pe ea! Promit pe mormantul tatatlui meu,ambii! spun imbratisand trupul micut. Ar trebui sa plecam,trebuie sa ne ocupam de multe acum ca el nu mai e! spun pplecand rapid de langa ea.

-Dante,te rog... Opreste-te! tipatul mamei se aude in spatele meu. Dante Eric Price,nu o omora!

-Cum? Sa nu o omor? Tu vezi ce tocmai am facut? O sa fac mai mult decat sa o omor,am sa o distrug incetul cu incetul inca ea singura se va ucide,se va ruga sa o omor si atunci am sa o las sa moara in cele mai adanci chinuri. Din cauza ei suntem aici! palma lui Anelise se lipeste agresiv si dur de obrazul meu facandu-ma sa ma intorc.

-Am zis ce aveam de zis....Sa nu spui ca nu te-am avertizat! spun plecand de langa ea. Suspinele ei se aud ca un ecou,ecou ce ma rupe pe dinauntru,insa orgoliul si goliciunea ce o simt este mult prea mare pentru a mai face ceva. Accelerez motorul masinii lasand un nor gros de fum in urma mesi odata cu el si orice sentiment avut vrodta. Fie el de dragoste,ura,razbunare,acum sunt decat in trecut...

(dupa doua luni)

*Melinda pov*

Doua luni,doua luni amarate au trecut de cand Darren a murit,iar eu am accept afacerea propusa de catre Aleksei. Ma voi casatori,ma voi vinde pentru totdeauna doar unuia singur insa a carui inima nu voi face nimic altceva decat a o distruge,a o innegri cu uumbra ce ma urmareste. Arunc hartiile cat vezi cu ochii pe birou mai incolo punandu-mi capul zgomots,lasdand ca tot aerul sa imi iasa sub forma unui oftat.

-Nu ar trebui sa lucrezi atat! in primul rand duhnesti de lo o posta-spune strambandu-si nasul inaintand spre mine- in al doilea rand te-ai afundat in negura asta,in pestera asta a ta pe care o numesti birou si in al treilea rand cred ca ai uitat ce zi e azi nu?

-Huh...Cum as putea uita? Paharo implineste asta  seara 40 de ani,iar cei mai mari interlopi ai pietei negre trebuie sa se reuneasca la asa zisa lui joaca de-a soarecele si pisica ca sa ne mancam intre noi. Nici nu stiu de ca ma obligi sa ma duc acolo,oricum acolo va mirosi numai a parfumuri mult prea scumpe si ma voi ineca.Ma voi simti ca si cum as avea un bat in fund. O sa stau cu garda ridicata ca sa nu se trezeseaca careva sa nu ma plesneasca peste fund...

-Nu cred ca o sa permit cuiva sa faca asta... Doar daca vrea sa faca vro vizita unei clinici de urgenta! Buna Alice! vocea linistitoare a lui Aleksei se aude din tocul usii,urmat de pasii lui precauti si mult prea levitanti pentru postura sa masculina. Buzele lui se lipesc de fruntea mea intr-un mod linistitor, aducandu-mi parca o gura de aer proaspat. Ochii lui ma sferedelesc cand imi intalneste chipul palid,insa il asigur ca sunt bine surazand cu greu.
Nu il ibesc,nu mai pot iubi si nici nu mai vreau sau permit acest blestem. Este doar o evadare,insa se poate numi evadare cand raman in aceeasi lume?