4 Comentarii BAC și Rezumate

O scrisoare pierdută

de Ion Luca Caragiale

     O scrisoare pierdută este o comedie de moravuri în patru acte.

     Comedia dezvăluie viața de familie dar și cea socială a unor politicieni, care roși de interese, aspiră spre un post mai bun. 

     Acțiunea se desfășoară în capitala unui județ de munte pe fondul agitat al unei companii electorale. Aici are loc un conflict între ambițiosul Nae Cațavencu, aflat în opoziție și grupul politic fruntaș (Zaharia Trahanache, Ștefan Tipătescu, Zoe Trahanache). Zoe pierde scrisoarea de amor adresată ei de către Tipătescu.

     Scrisoarea este găsită de Cetățeanul turmentat. Cațavencu folosește scrisoarea drept armă de a susține funcția de deputat. Șantajul o sperie mai ales pe Zoe care de teamă să nu fie compromisă public, exercită presiuni asupra soțului ei, Zaharia și asupra amantului Tipătescu pentru a sprijini pe Cațavencu pentru funcția de deputat.

     Când totul părea rezolvat, are loc o adevărată piesă de teatru: de la centru se cere fără explicație să fie trecut pe lista candidaților un nume necunoscut, Agamemnon Dandanache. Relațiile celor din jur sunt diferite: Cațavencu este amenințător, Zoe e temătoare, Farfuridi și Brânzovenescu sunt mulțumiți că adversarul lor politic Cațavencu a pierdut alegerile, numai Trahanache ''are puțintică răbdare''.

     În final conflictul se rezolvă neașteptat: Cațavencu pierde scrisoarea care ajunge a II-a oară la Cetățeanul turmentat, Dandanache câștigă alegerile, Cațavencu se resemnează și acceptă să conducă festivitatea iar scrisoarea este înapoiată lui Zoe.

     Caracterizarea lui Zaharia Trahanache

     Din rândul personajelor lui Caragiale, Zaharia Trahanache este tipul simpatic pentru că refuză să creadă în autenticitatea scrisorii de amor din ''interes'' sau diplomație.

     Caracterizat direct de către autor în lista de personaje el este prezidentul ''mai multor comitete și comisii'' fiind unul dintre ''stâlpii'' locului aflați la putere, ''venerabilul'' este calm, principala caracteristică fiind ''ticăiala'' sugerată de formula ''ai puțintică răbdare'' rostită în momente de enervare și de prenumele Zaharia sugerând ramolismentul. 

     Personajul este de o viclenie rudimentară dar eficientă. Știe să disimuleze și să manevreze întregi politice, când este șantajat nu se agită și răspunde cu un contra-șantaj, deși recunoaște existența corupției la nivelul societății. O societate fără moral și nu le-ar practica fraudă falsificând lista de alegeri.

     Caracterizarea directă realizată de altă persoană exprimă abilitatea și enigma de personaj: ''E tare...tare de tot...solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului.'' Cațavencu deși adversar politic îl respectă numindu-l ''venerabil''.

     Trahanache este incult: pronunță greșit cuvintele, folosește cacofonii, el încearcă să se adapteze să țină pasul cu vremea prin utilizarea unor cuvinte din sfera politică care-i susțin stimă de sine: moral, corupție, societate.

     Trahanache este calculat și eficient, gestionează calm situații de criză pe care le rezolvă fără panică chiar dacă are nevoie de timp, nevoie exprimată și de ticul verbal ''aveți puțintică răbdare''.

Caracterizarea lui Ștefan Tipătescu

Ștefan Tipătescu este unul dintre personajele comediei de moravuri politice ''O scrisoare pierdută'' de Ion Luca Caragiale, comedie ce ilustrează dorința de provenire a burgheziei în timpul alegerilor de deputați din 1883.

     Acțiunea se desfășoară în capitala unui județ de munte, iar conflictul dramatic se naște între reprezentanții opoziției Cațavencu și grupul de intelectuali independenți și membrii ai partidului de guvernământ - Tipătescu, Trahanache, Zoe, Farfuridi și Brânzovenescu.

     Personajul este caracterizat direct de dramaturg din tabela personajelor care îi prezintă funcția și statutul social, necăsătorit. Este unul dintre ''stâlpii puterii'' din acest județ, invidiat și criticat de adversari politici.  

     Tipătescu este un bărbat tânăr și prezentabil, inteligent dar imoral fiindcă întreține relații amoroase cu Zoe, soția prietenului său de familie.

     Orgolios, dar nu acceptă să fie șantajat și amenințat cu bastonul de Cațavencu, deși încalcă legea poruncind polițistului să-l aresteze și să-i socotească toată casa. Devine impulsiv când Nae Cațavencu refuză a înapoia scrisoarea. Această însușire este evidențiată de Trahanache ''un băiat cu caracter, dar iute...nu face pentru un prefect''. Are tot timpul un aer de superioritate.

     Considerând că totul îi aparține, administrează județul ca pe propria moșie propunând lui Cațavencu în schimbul scrisorii alte funcții importante precum: un loc în comitetul permanent, avocat al statului, primar, postul de episcop al Bisericii Sfântul Nicolae, ba chiar și o moșie. Știe să-l facă servil pe Pristanda, acceptându-i micile găinării precum cea cu steagurile ca să fie sigur de devotament polițistului: ''...dacă nu curge, pică... Las' că știm noi... Și nu-mi pare rău dacă știi să faci lucrurile cu minte: mie îmi place să mă servească funcționarul cu tragere de inimă.''

     Polițistul sesizează cu invidie poziția socială și personală a șefului ''moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joițica, coana Joițica''.

     Pe plan politic trăiește sentimentul că a abandonat o carieră strălucită în favoarea partidului ''am să nu mai iubesc, onorabile? Dumneavoastră veniți la mine acasă, la mine care mi-am sacrificat cariera și am rămas la dumneavoastră ca să vă organizez partidul.'' El oscilează între dorința de ascensiune politică și sentimentele față de Zoe. Pe Zoe o iubește sincer și îi propune să-l părăsească pe Trahanache și să fugă în lume.

     Personajul este caracterizat indirect prin felul de a vorbi și de a se comporta și din relația cu celelalte personaje. El stăpânește perfect arta disimulării față de Trahanache se preface că nu știe nimic despre scrisoare, față de Farfuridi și Brânzovenescu pozează, iar în fața lui Cațavencu devine violent și îi oferă diverse avantaje în schimbul scrisorii.

     Când primește de la Centru numele deputatului care ''cu orice preț'' trebuie să-l aleagă, acceptă compromisul.