Chirița în provinție

791 15 0
                                    

de Vasile Alecsandri

          Personaje: Cucoana Chirița, Grigore Bârzoi, Guliță, Luluța, Safta, Domnul Șarl, Leonaș, Ion, jandarmii, țăranii.

Povestire pe scurt

     Chirița este căsătorită cu Bârzoi. De aceea vrea să adune avere și astfel să intre în rândul boierilor. Ea îl îndeamnă pe Bârzoi să obțină funcția de ispravnic. În casa ei locuiește Luluța, o nepoată orfană, dar moștenește o avere importantă.

     Chirița vrea să-l căsătorească pe Guliță, băiatul ei cam lipsit de minte și de educație cu Luluța. Luluța îl iubește pe Leonaș. Acesta se deghizează în vizitiu și se preface că are o pricină cu Bârzoi, ca s-o poată vedea pe Luluța și să intre în casă. El află de felul în care trebuie să cumpere un curcan și să-l dea cu plocon fiindcă nu se intra cu mâna goală.  

     A doua oară vine îmbrăcat ca ofițer și pretinde să locuiască în casă. El îi face curte Chiriței și aceasta-i dă portretul ca semn că-l acceptă.

      A treia oară vine îmbrăcat în actriță. Luluța care se preface că a înnebunit îl recunoaște și cere să fie logodită cu actrița.
    
     În fața invitațiilor chemați la logodna lui Guliță cu Luluța, Chirița și Bârzoi sunt nevoiți să accepte căsătoria dintre Leonaș și Luluța fiindcă Leonaș o șantajează pe Chirița cu portretul. 

Caracterizarea personajului:

     Indirectă: Trăsăturile eroinei reies din atitudine și vorbele ei, din relația cu celelalte personaje.

     În mod direct din didascaliile dramaturgului.

     Chirița are o mitocănie desăvârșită, dornică să-și însușească bunele maniere ale saloanelor pariziene, de aceea e amazoană. Cochetează cu bărbații, obligă argatul să-i aducă răvașul pe talger cu șervețel, angajează profesor de franceză pentru Guliță, ea însăși vorbește o franceză moldovenească ''nous disons corame sa en moldove.''

     Masa nu trebuie servită înainte de ora cinci pentru că așa e moda la Ieș. Trebuie să pară sensibilă, de aceea leșină și trebuie ajutată cu săruri ca să-și revină.

     Are un limbaj de mahala, vulgar: ''Bată-te cucu!'', ''Auză-i toporlanii''. Este la vârsta critică, o mamă lipsită de responsabilitate, care nu știe să își educe copii degradându-le personalitatea printr-un răsfăț ridicol și cu totul deplasat. Este ridicolă prin faptul că e mare amatoare de aventuri amoroase.

     Din didascalii reiese comportamentul caraghios al eroinei manifestat penibil în dialogul cu ofițerul Leonaș.

     Din punct de vedere al portretului fizic, este o femeie bătrână și grasă.

     Leonaș o iubește pe Luluța. Este inteligent și păcălește familia Chiriței ca să se poată căsători cu Luluța; o manipulează pe Chirița cu portretul.

     Titlul ne arată adevăratul statut al eroinei și diferența dintre esență și apartenență.

     Reperele temporale sunt bine determinate în ordinea desfășurării lor.

     Autorul folosește comicul de limbaj, de situație, de nume, de moravuri și de caracter.

Text argumentativ referitor la ''Chirița în provinție''

     În primul rând spunem că Chirița este personajul principal al acestei opere.

     Consider că Cucoana Chirița încearcă prin comportamentul său ridicol să adopte o altă categorie socială. Această intenție a sa stârnește râsul.

     În concluzie, Chirița întoarsă pe meleagurile provinciale și cu un aer franțuzesc, încearcă să impună o altă modă preluată din viața francezilor.

     Cucoana Chirița face toate acestea cu scopul de a impresiona pe cei din jurul ei considerând că ea este o doamnă emancipată mai presus de toți.























































4 Comentarii BAC și RezumateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum