Țiganiada

1.1K 15 0
                                    

de Ion Budai Deleanu

     Acțiunea se desfășoară în vremea domnitorului Vlad Țepeș care în lupta de apărare a independenței Țării Românești încearcă să-i adune și să-i înarmeze pe țigani pentru a nu fi folosiți de către otomani.

     Tema acestei opere este ''Lupta pentru apărarea libertății naționale''.

     Voievodul plănuiește mișcarea împotriva otomanilor.

     Ca să nu poată fi folosit ca iscoade, Vlad Țepeș adună toți țiganii într-o tabără cu intenția de a-i organiza să lupte pentru români împotriva otomanilor.

     Cetele de țigani sunt prezentate de către narator în mod comic, fiecare grotă de țigani poartă câte un nume care îi reprezintă fiind în același timp comic.

     Căldărarii, argintarii, aurarii, lăieții, toți se manifestă în mod gălăgios făcând o hărmălaie de nedescris.

     Țiganii îi jură credință lui Vlad Țepeș care îi asigură provizii de hrană din belșug și arme cu care să lupte împotriva otomanilor.

     În același timp, domnitorul este convins că țiganii nu se vor da bătuți în fața otomanilor, dar ca să încerce loialitatea țiganilor, Vlad Țepeș împreună cu armata sa se îmbracă în straie turcești și merg în tabăra țiganilor.

     Țiganii se predau cerându-le iertare turcilor zicând că ei nu sunt vinovați cu nimic. 

     Văzând că este Vlad Țepeș cu armata sa își cer din nou iertare zicând ''că nu ar fi fost niciodată cu gândul de a-i trăda''.

     În cele din urmă apare în tabăra țiganilor armata otomanilor; văzând și crezând în același timp că sunt tot Vlad Țepeș, țiganii se luptă cu dârzenie învingând armata otomană.

     Într-un alt plan narativ, este descrisă dragostea lui Parpangel față de Romica, aceasta le povestește muntoșilor despre călătoria sa atât în rai cât și în iad.



Limbajul folosit de către autor



     Budai Deleanu este un om cu desăvârșire occidental, fără a pierde nimic din spiritul ardelean. Autorul tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi, dându-le pe loc rima, genul și terminația necesară. Personajele sunt întruchipări ale modalităților de receptare a textului: Omochefalos, Idiotiseanu; afirmă că nu toate ce se scriu sunt adevărate (lectura naivă). Erudițian recunoaște împrumuturile de la alți scriitori.

     George Călinescu remarcă genul verbal al autorului și alegerile numelor personajelor.

     Țiganiada este documentul cel mai expresiv pentru studiul limbii române literare de la sfârșitul secolului al optsprezecelea.

     Opera este considerată de Manolescu drept ultima noastră operă borocă în adevăratul sens al cuvântului, borocul manifestând interes pentru artificial, extravagant, limbaj somptuos, ornat, bizar.

4 Comentarii BAC și RezumateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum