𝖱𝗈𝗒𝖺𝗅 𝖫𝗈𝗏𝖾 » 𝖧. 𝖧𝗒𝗎𝗇𝗃𝗂𝗇 ✓

༺ ① ༻

Prințesa ce stătea în grădina din fața castelului și-a mutat privirea de pe pânza pe care picta, pe carul care a intrat în curtea regală, acesta fiind plin cu marfa necesară trebuințelor adusă de negustorii satului.

A zâmbit și a lăsat pensula pe marginea șevaletului, urmând să se îndrepte cu pași mici înspre băiatul care a coborât pentru a descărca toate cutiile și lăzile.

Acesta a lăsat în jos marginea din lemn din spatele carului, apucând rând pe rând fiecare cutie și așezând-o la picioarele acestuia, fără a observa fata care se îndrepta înspre el.

— Minho. îi rostește șatena numele, brunetul tresărind și făcând contact vizual pentru o secundă cu ochii calzi ai prințesei.

Îndată și-a lăsat privirea în pământ și a făcut o plecăciune, Momo zâmbind și privind la tatăl băiatului care coborâse pe cealaltă parte, acesta având aceeași reacție ca a brunetului cu haine murdare din cauza ocupațiilor diverse pe care le avea de-a lungul zilei.

— Prințesă Momo.. vorbește bărbatul în timp ce îi urmează exemplul fiului. Dacă îmi permiteți, voi căra cutiile către cămară.

— Sigur.

Bărbatul cu păr cărunt a apucat două cutii de pe pământ și a plecat fără a mai privi fata, când au rămas singuri băiatului ridicându-și privirea înspre brunetă.

— Ești foarte frumoasă, prințesa mea.

Inima șatenei a tresărit când mâna celui din fața ei a fost întinsă înspre chipul ei, Minho ștergând o micuță pată de culoare albastră care i-a murdărit obrazul din neatenție.

Niciunuia nu-i păsa că puteau fi văzuți de rege sau de regină, Momo fiind sigură de un singur lucru – că se îndrăgostise de fiul negustorului care le aducea marfă săptămânal.

De o săptămână sentimentele celor doi păreau a fi reciproce, chiar dacă ambii știau că este total interzisă și imposibilă o astfel de relație.

De la geam, fratele mai mare al prințesei – Prințul Felix, și-a scuturat dezamăgit capul la vederea imaginii ce i se arăta în curte, până acum doar bănuind că sora lui are sentimente pentru o slugă, însă toate gândurile negative i-au fost confirmate.

— Intenția nu ți-e de bun augur, Momo. afirmă acesta încruntat, decizând că e mai bine să plece din fața geamului pentru a nu-i mai vedea pe cei doi îndrăgostiți.

— Dacă nu te superi, tata se va întoarce imediat, iar eu trebuie să golesc carul. vorbește din nou Minho, frumoasa fată aprobând.

— Bine, chipeșule.

Privind în jur pentru a se asigura că nimeni nu îi privește, s-a apropiat de băiat și a lăsat un mic sărut pe zgârietura de pe pometul stâng al acestuia, zâmbindu-i dulce înainte de a-i întoarce spatele pentru a se întoarce la pictura ei.

Minho și-a păstrat pentru câteva secunde privirea pe spatele prințesei, continuându-și apoi treaba la câțiva metri de șatena care îi mai arunca câte o privire.

Prințul Felix a ieșit din castel, înaintând pe cărare pentru a ajunge în spatele surorii sale, luând un loc pe una dintre băncile ce înconjura locul unde Momo stătea.

— Ce este între tine și fiul negustorului? întreabă acesta cu privirea pe băiatul care se urcase în car pentru a ajunge ultimele cutii.

Momo s-a oprit brusc din a umple pânza albă cu culoare, lăsându-și mâna pe lângă corp și întorcându-și capul înspre fratele ei, intersectându-i privirea serioasă.