𝖱𝗈𝗒𝖺𝗅 𝖫𝗈𝗏𝖾 » 𝖧. 𝖧𝗒𝗎𝗇𝗃𝗂𝗇 ✓

༺ ②⑦ ༻

Îndată cum cei doi regi au intrat călare pe porțile încă deschise ale curții castelului, aceștia au putut vedea o caleașcă străină stând chiar în mijloc, Momo recunoscând-o ca fiind identică cu cea care trecuse pe lângă pășune în timp ce Hyunjin nu era interesat să asimileze ceea ce a văzut în urmă cu o oră cu ceea ce vede acum.

Changbin imediat a sărit de la umbra pomului la care stătea, fugind și ajutând-o pe regină să coboare de pe Bonnie, urmând să ia hățurile celor doi cai pentru a-i conduce în grajd.

— Mă duc să mă schimb și cobor după.

Rostește bruneta înspre soțul ei, Hyunjin aprobând și plasând un sărut pe vârful nasului celei care voia să scape de aspectul care nu mai era atât de decent ca înainte de plecarea pe pășune.

Momo a trecut pe lângă caleașca goală în timp ce-și menținea privirea în pământ, trecând de pragul castelului și ajungând în holul mare al acestuia, vrând să înainteze înspre scări însă a fost îndată oprită de copilașul străin ce s-a lovit de picioarele ei.

A tresărit ușor din cauza sperieturii, prinzând instinctiv încheietura micuței fetițe de nici patru anișori și începând să-i analizeze hăinuțele murdare și subțiri pe care le purta.

Nu a apucat să comunice cu copilul întrucât o stare bruscă de amețeală a lovit-o, eliberând mâna micuță și plasând-o în schimb pe fruntea ei în încercarea de a alunga imaginea dublă pe care o vedea acum în fața ochilor, neputând să facă față senzației și simțind cum avea să pice la pământ.

Din fericire pentru ea, nu a apucat să lovească podeaua dură întrucât a fost imediat prinsă de brațele puternice ale băiatului ce tocmai pășise în hol în căutarea fetiței pierdute, întorcându-și lent privirea către chipul lui pentru a afla cine a acționat atât de rapid pentru a îi susține corpul moale.

— M-Minho?

Vocea slabă a fetei care încă nu se emoționase întrucât încă nu avea certitudinea că mintea ei nu îi juca feste, –cum a mai făcut-o–, apucându-i brațul cu mâna pentru a se restabili în timp ce încerca disperată să distingă adevăratul aspect al celui din spatele ei.

După câteva secunde în care s-a luptat cu organismul ei pentru a-și reveni din acea stare, reușind să-și recapete echilibrul și să privească limpede înspre șatenul din spatele ei care o privea cu o expresie tristă, băiatul lăsându-și privirea în pământ întrucât nu avea nici curajul și nici aprobarea de a privi regina în ochi.

— M-Minho.. E-Ești chiar tu..

Vocea a început să-i tremure după ce a realizat că prima ei iubire despre care credea că nu îl mai vedea niciodată, se afla acum chiar în fața ei, ambii simțind cum inimile li se mai sparg în mii de bucăți încă o dată..

flashback;

Șatenul ce privea pierdut pe geamul murdar al caleștii în timp ce era pe drum spre noul lui loc de muncă împreună cu noua lui familie, imediat a tresărit când în îndepărtare a putut observa două chipuri al naibii de cunoscute ce stăteau ascunse în iarba unei pășuni.

După mai multe priviri atente asupra fetei cu păr brunet ce părea că se simte atât de bine cu băiatul cu care nu prea se înțelegea atunci când Minho a părăsit aceste ținuturi natale, a constatat că Momo a lui interacționa cu Hyunjin într-un mod în care șatenul nu și-ar fi imaginat vreodată, însă acțiune pe care a putut s-o prevadă după plecarea lui..

Lacrimi au început să se formeze imediat în ochii lui din cauza durerii prea mari pe care o simțea în capul pieptului, acoperindu-și gura cu o mână în încercarea reținerii oricărui sunet care ar fi atras atenția soției lui ce dormea lângă el.