Dear...

Chapter IX:"Totul e bine"

*
-Domnisoara Hathaway,sunteti pregatita?
-Nu chiar!ii spun baiatului cu ochi albastri din fata mea.
-O sa fie totul bine. Am vazut cum conduci. Esti incredibila! Hai in masina!
L-am ascultat si m-am asezat la volan. Imi aranjez oglinzile si atunci observ o persoana in spate.
-Spoty! Ce cauti aici?
-Cine crezi ca o sa-ti verifice motorul inainte de cursa?
Mama... Nu ma gandeam ca cineva va trebui sa il verifice. Nu a fost inainte? Pornesc motorul si alunec pe sosea.
-Ai putea da o tura pentru incalzire!imi sugereaza Louis care sta in stanga mea.
E o idee buna.
-Ar trebui sa impartim banii,daca platesti tu intrarea.
M-as simti prost sa plateasca in locul meu.
-Imi dai doar 1500. Nu ai de ce sa imi dai mai mult.
-Dar ai lucrat la masina! Stiu ca nu imi ramane,dar ma simt prost.
-Tu femeie! De ce nu accepti banii aia? Ii o suma frumusica!se rasteste baiatul din spate.
-Doamne,Spoty.
-Ar trebui sa pleci spre destinatie. Mai sunt cam douazeci de minute si nu imi ajung pentru toate verificarile.
-Ok,ok. Ati facut tot ce v-am zis?
-Da. Te descurci tu cu computerul.
Dau din cap afirmativ. Maresc acceleratia. Locatia s-a schimbat fata de cea trecuta. De atunci politia supravegheaza in fiecare seara strada. Acum imi pare rau ca am sunat. Din cate am inteles,traseul e cu trei kilometri mai lung plus o surpriza aproape de finalul cursei. Cine stie ce poate fi.. In cateva minute ajungem,fiind asaltata de milioane de lumini.
-Opreste la locul meu. Banuiesc ca il sti.
Exact,banuiesc. La mine banuiesc inseamna ca nu stiu unde poate fi nesuferitul ala.
-Dupa ce opresti motorul sa nu te misti pana nu intru din nou,daca mai vrei sa punem in aplicare dorinta ta.
De o parte si de alta a masinii se aflau multe persoane care incercau sa vada cine este proprietarul,chiar daca stiau ca geamurile sunt fumurii.
-Bai! Vezi ca aici e!imi zbiara tampitul din spate in ureche.
-Au!
-Nu e vina mea ca nu sti unde sa parchezi.
Daca as avea cu ce sa il lovesc as face-o! Prin cateva manevre scurte si rapide parchez in cateva secunde.
-Sa nu mai faci asta!
-De ce?
-Ca nu am talentul de a parca asa de repede.
Isi termina propozitia si iese din masina facandu-mi cu ochiul.
Spotty il urmeaza lasandu-ma singura. Il privesc cum verifica toate prostiile. Nu am altceva ce sa fac. Louis e acompaniat de nu stiu cate pitipoance,dar nu le da atentie. O zaresc cu greu si pe Amber care sta cu Mark.
Sunt intrerupta din gandurile mele de un Spoty enervant care intra pe bancheta din spate.
-Ce faci?
-A venit Harry. Nu vreau sa vad ce se intampla.
-Cum adica? Du-te! Si dupa imi spui tot!
-Da du-te tu daca esti asa de curioasa!
-Bine!
Imi dau jos centura si reusesc cumva sa ajung pe bancheta din spate. Nu vreau sa stie ca eu am fost la volan.Ma apropiu de usa-
-Stai,glumeam! Putem sta amandoi in masina si sa il asteptam pe Louis.
-Eu vreau sa aud ce se intampla!
-Mergi in fata! Deschid geamul. Se aude tãt.
Il ascult si ma asez comfortabil pe scaun.
"-Da unde e frumoasa Rose?"
Asta cred ca e Jake. Omul ala nu poate tacea niciodata.
"-De unde vrei sa stiu eu?ii raspunde cu o alta intrebare Louis.
-Trebuie sa fie aici pentru pariu!continua blondul de Jake.
-Poate e prin zona. Varamea nu rateaza nici o cursa!il asigura verisorul meu preferat."
-Harry nu e sau de ce nu spune nimic?
-Se uita insistent la mine!zice printre dinti.
Il aud cum inchide geamul si se uita panicat la mine.
-E diabolic tipul! Cine stie ce vrea cu mine!
-Linisteste-te Spoty! Poate doar se uita la tricoul tau. Cine mai are unul cu SpongBob? Mai ales la o cursa.
-Nu te lua de personajul meu preferat!

Mi-am dat ochii peste cap incercand sa nu il injur. Cum l-am gasit pe omul asta asa de copilaros? Nu pot spune ca nu ma binedispune,dar prostia lui e prea mare in unele cazuri.
Asa de incet trece timpul. Sa nu faci nimic e ceva plictisitor. Nu ma ajuta nici telefonul sa imi revin din starea asta. Si atunci imi veni ideea de a da drumul la muzica.
-Iubesc melodia asta!se aude din spate vocea lui Spoty.
Si din nou imi dau ochii peste cap.
-Nu ar trebui ca Louis sa vina?
Nu imi termin cuvintele ca un saten cu ochi albastri deschide usa si se aseaza pe scaun.
-M-ai chemat?
Ii zambesc. Imi pun centura si pornesc motorul.
Ma asez la linia de start.
-Ce bunaciune!!fluiera acelasi baiat din spate.
Yacky! Sutien portocaliu neon? Cine ar purta asa ceva?
-Bun,hai ca vei castiga! Spoty!baiatul isi atinti privirea spre el. Iesi afara!
-Of..
Isi aseza barbia in piept si iese trist din masina.
Eu ma intorc la ce am de facut. In partea dreapta statea o masina neagra,trebuie sa fie Harry. Nu stiu cum voi castiga,dar o voi face.
-Toata cursa trebuie sa se desfasoare intre tine si el. Nici o alta masina nu trebuie sa-ti stea in cale. Iar elementul surpriza il-
-Il las la final!
-Bravo! Daca ii vreo problema voi sta teapan in stanga ta!
Planul era simplu. Pentru inceput trebuie sa fi atent cand fata cu sutien oribil din fata ta va lasa steagul in jos,dupa conduci in asa fel incat sa existe o distanta considerabila intre tine si ceilalti. Calculatorul iti sta la indemana,comenziile le sti.
Eram destul de emotionata. Nu cred ca o pot face. "Conduci super!" Cuvintele lui Louis imi veneau in minte,iar el spune mereu adevarul. Tipul cu megafonul era pregatit sa dea startul celei din fata mea. Nu stiu cine a imbracat-o,dar e varza rau... Eram totusi pregatita si ma concentram destul de tare pentru a porni la timp.
Si la naiba,am pornit cu trei secunde dupa ce a dat startul! Proasta mai esti!
In fata mea era Harry care incerca sa il doboare pe unul care nu il lasa in pace. Incercam sa stau nu cu mult in spatele lor fara a ma depasi careva. Deodata se aude o izbitura puternica,iar masina galbena care a fost odata in fata mea,si-a schimbat directia ajungand intr-un perete.
-Stai linistita! Nu o sa patesti asa ceva. Stie ca sunt eu,nu va risca sa fie el aruncat.
Vorbele lui Louis ma linistesc putin. Stiu ca nu mai avem mult si va trebui sa vina surpriza. Sunt exact in spatele lui si nu ma lasa sa il depasesc. Decid sa stau linistita si sa am grija de ala din spatele meu. Ma dau putin spre dreapta si ii fac cale libera,asa stiu ca Harry il va tabaci. Cel putin asta sper.
-Sti care e surpriza?
-Nu,dar vom afla dupa curba asta!
Iau curba scurt,fiind putin avantajata cu cateva secunde. Iar atunci uimirea apare. In fata mea la 400 de metri isi face aparitia un pod urias,care exact in momentul asta se va ridica pentru o nava nenorocita.
-Oh,God!il aud pe Louis zbierand.
Nu ma ajuta cu nimic. Am vazut cum si Harry a ezitat,dar in cele din urma accelera.
-Ai putea activa modul turbo!
Nu e acum momentul.
Accelerez si eu ajungand la viteza maxima. Distanta in sfarsit intre mine si el era minima de abia o puteai sesiza. Viteza a ramas constanta. Cand am vazut de o parte si de alta niste bare gri,stiam ca sunt pe pod. In cateva secunde am zarit apa si o zguduitura puternica ne-a naucit de cap. Sfinte Sisoe,am reusit!
Acum era si momentul modului turbo,asa ca apas pe butonul rosu si asta e viata adevarata. Imi dau seama ca trec linia de start si instantaneu ma intorc spre Louis.
-Ce s-a intamplat?il intreb derutata.
-Nu stiu,cred ca te-a intrecut..
Era si el trist.
-Ma simt asa de oribil.Mai aveam putin si castigam,ma rog,tu castigai,dar pentru prima data l-ar fi intrecut cineva pe Harry.
"Pentru prima data l-ar fi intrecut cineva pe Harry". Atunci mi-am dat seama ca pentru prima data am pierdut o cursa.
-Iesim?
Dau din cap afirmativ si imi fac curaj sa imi dau jos centura si sa ies afara.
Cum am dat ochii cu multimea din jur,l-am observat si pe Harry. Era neutru. S-a intamplat ceva? Doar a castigat cursa,nu?
-Harry!Zayn il striga din spate,dar el nu se opreste.
Se indreapta spre Louis care era langa mine. Cand a ajuns in fata lui i-a dat un croseu de dreapta,iar victima si-a intors capul tinandu-l ceva timp acolo.
-Harry,ce dracu faci?
Degeaba il intreb,nu am nicio sansa de a primi un raspuns.
-Frate,nu te-a intrecut!isi face aparitia Zayn. A fost egalitate!
Egalitate? Vorbesti serios?
-Tocmai de aia. Nici asta nu trebuia sa se intample!
Nu isi termina cuvintele ca ii dadu un genunchi in stomac. Am auzit un mic scancet,iar Louis cazu la pamant.
-Opreste-te!
M-am asezat in fata sa pentru a nu inainta spre Louis. Harry si-a ridicat chipul,dar imi evita privirea.
-Da-te!
-Te rog. Nu a fost el de vina!
-Dar cine?vazand ca nu primeste un raspuns isi infasura mainile in jurul taliei si ma dadu la o parte doar ca cu mare grija.
Inainte de a-i mai aplica o lovitura:
-Eu am fost!
Baiatul cu ochi verzi se opri. Veni spre mine astfel incat doar cativa centimetri ne desparteau.
-Nu mintii pentru un nimic!
-Promit ca eu am fost!
Nu stiam ce sa ii zic ca sa-i dovedesc asta. Nu a vazut momentul cand am coborat din masina ca sa ii arat locul soferului,adica pe partea dreapta.
Acum se uita in ochii mei. Era nervos,dar stiam ca nu o sa-mi faca nimic,sper.
-Urca-te in masina si arata-mi!
Inghit in sec,dar ma indrept spre masina. Il vad cu coada ochiului ca urca inaintea mea,asa ca fac aceeasi miscare pentru a nu-l lasa sa astepte. Nu imi fac griji mari pentru Louis,Niall e langa el.
Nici nu mi-am mai pus centura,vroiam sa scap de locul asta si asta am facut. Am luat-o pe o straduta ingusta.
-Si cum ai vrea sa iti dovedesc ca eu am fost la volan?
-Nu stiu. Ai putea conduce mai repede sau-
Atunci mi-a venit ideea salvatoare. Mi-am luat telefonul fiind atenta la drum. Mi-am facut parola si i l-am inmanat lui.
-Intra pe site.
-Pe site?
-Intra odata!
Banuiesc ca m-a ascultat. Eu eram concentrata la drum,deci nu il prea urmaream. Imi placea Londra seara,nu era asa de luminoasa ca NewYork-ul si agitatia nu poti spune ca era asa de mare. Am intrat pe o strada principala recunoscand-o.
-Acum cauta Mary Hathaway.
-Imediat...
Am tras pe margine. M-am concentrat asupra lui. Vroiam sa ii analizez fiecare miscare a fetei.
-Tu! Tu ai fost Mary?
-Da,dar e un nume care nu il ador,deci ramai te rog la Rose.
-Sora ta...chiar a murit in acel accident?
-Da. Se pare ca am castigat pariul.
-Ba nu. Am ajuns deodata.
-Deci am castigat.
-Nimeni nu m-a invins doar m-a egalat.
Avea dreptate. Cum am putut sa fac una ca asta? Acum va trebui sa ma culc cu el?
-Vreau sa te duc undeva! Asa ca schimbam.
Am oftat extrem de suparata ca nu am putut face mai mult,dar asta a fost. Am iesit afara dand de un vant puternic.
Din pacate Harry se apropie de mine cu zambetul lui pervers si ma lua de talie.
Piepturile noastre erau lipite una de alta,amandoi respiram normal si mi-am dat seama ca are o inima,dupa bataiile ei.
Ii evitam privirea. Nu vroiam sa ma pierd in verdele ala. Tresar cand pe obrazul drept simt ceva ce ma gadila.Buclele lui il acoperau. Un zambet micut mi-a aparut pe buze. Si-a cufundat capul in scobitura gatului meu,respiratia lui incalzindu-mi pielea. Cu o mana imi mangaia spatele sub forma de cercuri,iar cu cealalta o tinea pe a mea.
-Harry,inceteaza!
Isi lipi buzele de gatul meu si se retrase.
Am intrat repede in masina,frigul cuprinzandu-ma dupa ce Harry se indeparta de mine.
-Si unde mergem?
Porneste motorul si tace.
-Harry! Unde mergem?il intreb ca un copil mic.
Incepe sa rada. E asa de dragut cand rade,adica doar cand il prive-am zis ca ii dragut?!
-O sa afli.
M-am bosumflat. M-am intors cu spatele spre el si m-am ghemuit pe scaun.
Din perspectiva lui Harry
Aveam de gand sa o duc in afara orasului. Dar a adormit. Cum nu vroiam sa o duc acasa,am decis sa mergem la mine.
Chiar atunci parchez si ies din masina. Ma duc pe partea ei si deschid incet portiera. Am luat-o in brate si am inchis cu piciorul usa. Capul ii era asezat pe pieptul meu. Arata ca un ingeras.
Din pacate cand intru in scara,usa de la intrare facu un zgomot destul de puternic,iar Rosemary se misca putin.
-Shh,Rosemary!o privesc cum isi inchide ochii care erau putin deschisi si se aseaza din nou comfortabil pe pieptul meu.
O sarut in crestetul capului si incep sa urc scarile pana ajung la etajul al treilea.
Cand intru in apartament o asez in dormitor pe pat.