Chapter XI:"Cursa 2"

341 25 1
                                    

(A\N) Hei,guys! In primul rand vreau sa va multumesc ca imi urmariti povestea. In al doilea rand,multumesc pentru persoanele care imi scriu parerea lor,astept in continuare. Imi pare rau daca credeti ca e plictisitor. Dar vreau sa va citesc comentariile. :**

*
-Cu cine mergi?                    
-Voi vorbi cu Louis. Poate ma va duce el. Ne intalnim acolo?
-Sigur.
Am incheiat apelul cu Perry dupa o ora si ceva. Am sunat-o sa vad daca vine la cursa din aceasta seara,cu ocazia asta i-am povestit de ce vreau sa merg. Ea a fost foarte interesata de relatia pe care am avut-o cu Karl. Dupa ce i-am povestit a marturit ca "tipul e un afurisit". M-a intrebat de viata mea sociala din Liverpool sau cum era pe acolo. Asa i-am spus de  Marla,iar ea a venit cu o idee care m-a inveselit. Dupa cate i-am povestit,ea crede ca Marla va veni sa ma vada. Ar fi incredibil sa o vad din nou.
In timpul conversatiei mele cu Perry,mi-am pregatit cat de cat bagajul pentru maine. Nu am pus multe lucruri,doar cele importante,printre care si cartea care o citesc de doua zile.
Am coborat la parter pentru a-l cauta pe tata. Cu greu l-am gasit,el aflandu-se in birou.
-Hei!
-Hei,scumpo!ma saluta cu ochii intr-o foaie.
-Maine mergem in excursie si imi trebuie acordul tau.
Isi ridica privirea spre mine. Am facut cativa pasi spre el si m-am asezat pe un scaun.
-Mergem la o cabana care apartine scolii. Vom sta trei zile.
-Aha.
Isi ia o alta hartie de undeva si incepe sa scrie.
-Mama cand vine?
-Ajunge in jurul orei doua,in noaptea asta. Dupa o pauza continua:Am uitat! In camera noastra sunt doua pungi de cadou,sunt din California. Mici cadouri pentru tine.
-Multumesc,tata!
-Pentru nimic. Poftim!imi intinde hartia pe care a scris adineauri. Sa te distrezi. Cu ocazia asta nu vei sta singura miercuri. Vom merge in Liverpool pentru niste afaceri si sa mai luam cate ceva de pe acolo.
Am dat din cap si m-am ridicat de pe scaun.
-Ma lasi sa merg la curse,nu? Doar sa privesc!ii spun rapid ultima propozitie.
-Nu ma deranjeaza daca vrei sa conduci,doar fi atenta. Dupa problema de joi,nu vreau sa patesti ceva.
-Ti-a spus politia ca nu a fost un simplu accident?
-Da,din pacate. Si ei zic ca Richard sau un tip de vreo doi ani intrat in chestile astea,ar fi putut face asta,dupa cazul tau din trecut.
-Richard a murit din cate stiu.
-Poate este celalalt.
-Cine este asta?
-Nimeni nu ii stie adevaratul nume. Lumea ii zice Cameleonul. Niciodata nu lasa vreo urma si pleaca de la locul faptei extrem de repede. Paul,agentul care se ocupa de cazul nostru, mi-a spus ca e mai periculos decat Richard. Dar nu ai de ce sa iti faci griji. Totul e sub observatie.
"Mai periculos decat Richard." Harry! Doar Harry este cunoscut ca fiind cel mai periculos din oras,dar el nu ar face asta. Acum esti o idioata ca il aperi,dar el a fost cu mine cand am aflat de accident. Nu are cum sa fie el. M-a ajutat. A stat langa mine,el a anuntat-o pe Perry. L-a pus pe Zayn sa stea la spital langa tatal meu. Nu e el. Nu vreau sa fie el.
-Bine,tata. Te las. Plec in cateva minute.
Am ajuns din nou in camera. Trebuia sa ma imbrac si totul era gata. Mi-am luat hainele pe mine si mi-am lasat parul pe spate(tinuta+coafura -poza).
Eram pregatita sa ies. Nu am vorbit cu nimeni cu care as putea merge si gandindu-ma la prima cursa de saptamana trecuta in care am ramas singura pe sosea, am decis sa iau masina lui tata din garaj fara sa stie el. Este o masina de lux,nimeni nu ar trebui sa comenteze.
Am luat cheile de pe masa si am mers in garaj. Am intrat in masina. Mi-am pus centura si am pornit la drum.
Un lucru bun era ca nu ploua,iar aerul de afara ere destul de cald. Pe strazi erau multe masini:Londra nu doarme niciodata!
In timp ce acceleram telefonul imi suna disperat. Il iau din buzunar si raspund fara a vedea cine e.
-Mda?
-Rosemary,ce onoare sa te vad!
Sa ma vezi? Unde esti Harry? Pentru ce m-a sunat? Nu aveam nevoie de vocea si toanele lui. Ma enerveaza tipul asta.
-Unde esti?il intreb putin nervoasa.
-Exact in dreapta ta.
Ma uit inca o data la drum si dupa privesc in dreapta mea pe geam. L-am recunoscut dupa carlionti. Pe mana lui dreapta ii straluceau doua inele,banuiesc,superbe. S-a intors spre mine si mi-a zambit.
-Iti place ce vezi sau ce?il intreb din nou.
Ii aud in telefon rasul. Accelerez pentru a nu-l mai vedea,dar actiunea mea nu prea iese deoarece ajunge tot in drept cu mine.
Am incetat de a-l baga in seama si i-am inchis apelul.
Farurile celorlalte masini erau insuportabile,semn ca am ajuns. Mi-am deschis putin fermoarul de la maieu si am oprit masina langa a lui Louis. Mi-am lasat geaca pe bancheta din spate,m-am uitat pentru ultima data in oglinda si am iesit.
Cum inchid usa aud un fluierat. Ma intorc si il vad pe Louis.
-Sexy si rea!imi spune aproape razand.
Merg spre el si il imbratisez.
-Perry unde este?
-Cu Sofia.
M-am asezat in stanga lui uitandu-ma in jur. Lumea era agitata,in sensul bun,doar ca era  multa galagie pentru mine. Muzica era data la maxim si multe tipe dansau cam la fiecare masina.
Deodata cineva se izbeste de mine.
-Aa,tu esti cea care l-a egalat pe Harry! Sunt foarte mandra de tine!imi spune rapid fara a respira. Vrei sa facem o poza?
Nici nu a asteptat sa raspund ca si-a pus telefonul in fata mea,iar eu—am zambit frumos la camera,ce altceva sa fac.
Dupa pleca fara a ma saluta. Eu ma intorc 45 de grade spre Louis si il privesc straniu.
-Ce a fost asta?
-Esti populara.
-Buna,Rose!ma saluta Sofia.
Era imbracata intr-o rochie albastra destul de scurta si purta o pereche de tocuri foarte inalte. Am salutat-o si eu. Mi-am indreptat atentia spre blonda de langa ea. Perry si-a pus in evidenta talia si si-a luat un tricou mulat,trei-sfert,nu foarte decoltat si o pereche de pantaloni scurti cu talie inalta. Avea si ea niste platforme rosii. Ea purta mai mereu tocuri deoarece era mica de inaltime. Acum daca o compar cu inaltimea mea,e foarte mica.
Am salutat-o si pe ea mai discret,ea mi-a zambit.
Din departare l-am recunoscut si pe Spoty,care venea spre noi pentru ultimele verificari. S-a uitat putin uimit la mine. Ce? Nu m-am imbracat foarte vulgar.
Ca si salut ne-a spus suma de intrare:6000£. O suma imensa. Toti s-au mirat de alegerea facuta de cei din Liverpool. Si eu sunt deoarece ei nu prea participa cu sume asa uriase.
-De ce au ales astia asa de mult?
-Harry a propus. Multi s-au retras.
Ar fi castigat mult mai mult daca era o suma mai mica. Acum au ajuns la un sfert din numarul care vroiau sa participe. De ce ar propune asta?
-Ce? Nu va convine?o voce cunoscuta isi face prezenta exact in spatele meu.
Am privit-o pe Perry care era in fata mea. Mi-a facut semn sa ma linistesc,asa ca am ascultat-o.
-Nu!ii raspunde sincer Louis.
-Ori asta,ori trebuia sa dai 3000,un loc liber si o persoana.
O persoana? Cine mai da persoane? Ce ai putea face cu o persoana? Omul nu este un obiect.
-Persoana?intreaba baiatul cu ochi albastrii.
-Exact.
Louis isi cobora privirea spre mine si inghiti in sec.
-Nu ii putem invinge. Doar daca facem echipa impreuna,iar o masina va trebui reabilitata in jumatate de ora. Iar Mary ni se va alatura.
-De ce as face asta?
-Pentru ca esti nevoita!imi sopteste la ureche.
-Nimeni nu ma obliga!
Ma prinde brutal de mana si ma ia departe de ceilalti. Nu l-au interesat protestele mele. Ma intoarse spre el. Ma tinea incredibil de tare de incheieturi.
-Ma doare,Harry!
Baiatul isi dadu ochii peste cap. Ma lipi de pieptul lui si imi imobiliza bratele.
-Trebuie sa stai in masina cu mine. Trebuie sa coordonezi fiecare miscare. Stiu ca nu vrei sa conduci,deci trebuie sa imi fi alaturi.
-De ce as face asta?
-Nu vreau ca idiotul ala sa puna din nou mana pe tine!
-Idiot?
-Sti ca ma refer la Karl!
Ochii lui pareau reci,dar in adancul lor am vazut putina frica,frica de a pierde.
-De ce nu vrei? Oricum nu ma suporti.
-Nu avem timp pentru porcariile astea!
Ma fortez pentru a iesi din stransoarea lui si ma indrept spre ceilalti. Imi scot cheile din buzunar si inainte de a intra in masina le spun:
-Planul 5.8.
Sper ca se descurca,pentru ca altfel nu cred ca o sa-i ajut. Nu vreau sa il ajut pe Harry. El pur si simplu vine la mine si imi cere sa il ajut. Nu o sa fac asta in conditiile astea niciodata. Poate o sa-i ajut pe ceilalti,dar pe el? Nu.
Urc in masina si pornesc motorul. In urmatoarea secunda pun rotile in miscare si patinez printre oameni.
Ma mai uitam intr-o parte in alta si la un moment dat am vazut o masina super tare. Ma opresc pentru a avea o discutie cu proprietarul.
-Buna,papusa!
-Nu ma lua cu din-astea. Participi?
-Nu.
-Imi dai masina pentru o cursa si primesti o treime.
Baiatul statu putin pe ganduri,dar accepta. Ma lasa sa parchez in locul masinii lui. I-am dat cativa bani,iar el a pus diferenta. S-a dus sa plateasca. Totul era in regula.
Intre timp eu m-am obisnuit cu masina. Problema e ca nu sunt obisnuita cu asa ceva.
Nu dupa mult timp a sosit si tipul.
-In cat timp trebuie sa fim la linie?
-Treizeci de minute. De ce?
I-am spus sa urce in masina si am condus rapid pana acasa. Am fugit ca o disperata pana in camera unde mi-am luat leptopul. Am coborat si l-am pus pe el sa conduca inapoi,eu trebuia sa il conectez.
Se intoarce Mary!

Dear...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum