Dragoste in intuneric

capitolul 10

D-,,Deci despre ce a zis aia ca era proiectul?"

N-,,Pai ceva de corpul uman, cu plante si seminte"

D-,,Sti despre ce e proiectul nu?"

N-,,Daca sunt tocilar nu inseamna ca si ascult la ore. Nu mai stiu ce a zis ceva de lucurile comune dintre om si plante."

D-,,Si acum ce pui nostri fa-" dar nu apuc sa termin propozitia ca aud pe cineva ciocanind. Deja stiu cine e si mi s-a facut sila. Ma duc si deschid usa si il vad pe Marko.

M-,,Am venit sa imi iau hainele. "

D-,,Stiu intra" tampitul asta, Marko intra si vad cum ii pica fata cand da de Nath. Ii fac semn lui Nath ca nu e nici o problema sa se linisteasca si il duc pe Marko la dulap. Il vad cum se uita in spate si imi sopteste.

M:,,Ce cauta asta aici? Asa ai ajuns sa fi cu un tocilar"

D-:,,De ce esti gelos?? Si e doar pt. un proiect"

M-,,A ok ! Apropo unde mie hanoracul ala gri?"

D-,,Eh nu mai e. Acum poti pleca" isi da ochi peste cap si pleaca urmat de Nath care a zis ca o intreaba maine pe doamna de proiect.

Nush ce sa zic , nu am vrut sa ii dau hanoracul gri..nush de ce nu il plac sau poate o fac? Si daca o fac ce. Io sunt doar o proasta singura fara bani si el un mare afacerist.Oricum o are pe cur- fata aia.
Ma asez in pat si incerc sa dorm, dar imi tot apare in vis EL da-l incolo de stricator de somnuri. Oare exista acest job? In fine, daca ar exista el ar fi unul dintre muncitori.

Pentru ca ma chinui de 5 ore sa ma culc si s-a facut deja 4 hotarasc sa imi iau o pereche de pantaloni de trening,un top si un hanorac peste si sa ies afara. Ar trebui sa imi iau si ghiozdanul sa ma duc dupa direct la scoala dar nu o sa fac asta ))
Imi iau conversi si ies din casa.

Ma plimb pe strazile parcului in care l-am intalnit pe Marko in acea noapte. DOAMNE CE MA ENERVEAZA IMI CREAZA O NOSTALGIE si nu inteleg de ce. Hotărăsc sa ma duc în parcul de
Skating pentru ca nu am ce face.
Ajunsa acolo îmi cumpăr de peste drum o țigară cu ultimi mei bani care i-am găsit în buzunar, de la singurul magazin deschis la ora asta și doamne ajuta ca e deschis. Ma așez și caut bricheta.
A început sa se lumineze , cerul este inorat și de-abia poți vedea soarele. Dacă ma gândesc mai bine este și ceata. Iar eu stau întinsă în mijlocul unei pante de skate trăgând cu sila din țigară. Dacă ma vede cineva zice ca sunt nebuna sau beata.
Simt ca îmi pica ochi în gura asa ca hotărăsc sa ma ridic. Mai e puțin și se face 6. Escaladeze panta sa ajung sus și vad 3 fete din grupul lui Nath. Vreau sa ma duc la ele sa le speri dar deja mau văzut.

D-,,Buna fetelor! Ce faceți?" dar cu cât ma apropi mai mult ele se întorc la treaba lor. ,,HEYYY" strig crezand ca nu m-au auzit dar aceeași chestie. Atunci mi-am dat seama ca ma ignora si dau sa plec dar aud un țipat. Ma întorc repede și vad o alta fata jumate dezbrăcată în fata lor. Mai bine zis o fetita, cred ca avea 9 anișori de viata. ,,Hei, fetelor ce faceți?" Ma apropi ușor de ele. Am înțeles ce fac, chiar foarte bine și încerc sa fiu prudenta. Când ajung lângă ele o vad pe fetita plângând întinsă pe banca. Mâinile ei erau legate, ca și gura. Mai avea doar o bucata de material peste lenjerie. Avea urme de cuțit pe maini si picioare. Una din fete avea acel cuțit în mana și cealaltă, mai bine nu zic ce încerca sai facă bietei fete. Ma reped sa le dau de pe fata, dar primesc un pumn în obraz si observ cum îmi curge sânge de la o mica tăietură făcută de cuțitul din mana aceleia. Corpul meu începe sa tremure la vederea sângelui. Ma ghemuiesc si ma apuc de cap. Încerc sa ma liniștesc, dar îmi apar în minte secvente cu moartea mamei, cu tăieturile mele pe mâini de la începutul anului școlar și lacrimile încep sa curgă.

Dar totul se termina, o data ce aud din nou tipatul acelei copile. Țipat de durere, pe care îl scoteam si eu când era mama în viata.
Ma ridic în picioare și ma repede iar spre fete. Pătrund printre el și ajung la copila. Ignor pumni care ii primesc si ii dezleg mâinile fetitei. Dintr-o dat simt o lama de cuțit care face contact cu spinarea mea , care a ajuns goala. Tip de durere și îngenunchez in fata bănci. Dar nu durează mult pentru ca simt doua brate fine pe mana mea. Și un glas subțire înecat de plansete îmi șoptește.,, nu te lasa doamna, salvează-te măcar pe tine". Nu pot suporta acest gând, ca nu o pot salva. Încerc sa ma ridic în picioare și ii dau un pumn fetei cu cuțitul care pica. O iau pe copila în brate și vreau sa fug, dar nu ajung departe ca fetele ne prind. Pic din picioare cu copila la piept și o strâng asa de tare încercând totuși sa nu o sufoc. Simt șuturi în spate și chiar pumni, dar refuz sa ii dau drumul copile.

Totul se termina dintr-o data. Nu mai simt pumni, nu mai simt șuturi, se face liniște. Verific dacă fetita mai respira. E bine doamne ajuta!! Ridic capul și îl vad pe Marko. Lacrimi încep sa imi curgă șiroaie pe obraji. Ma ridic cu ultima putere și ii înmâneze fetita șoptind sa aiba grija de ea. Ii zâmbesc scurt și apoi cad adormind.