Imperiul Black

Capitolul 3

Abby

Ajungem la conacul Black, așteptăm să-l vad pe bunicul tot drumul. Îmi imaginam cum artă cum o să fie întâlnirea cu el și restul familiei Black pe care nu o cunosc.El a fost totul pentru când am aflat că a murit am fost distrusă. Tata a trebuit să se mute în Sicilia pentru ,,muncă" când el s-a mutat am rămas cu mama și bunicul Sal.
Acum îmi dau seama că atunci a preluat Mafia, avea impresia că mie și mamei ne era bine când era plecat, dar nu a fost așa. Din contră mama a întrat în depresie, el nu știa, nu-l interesa.

Conacul era uriaș, impunător. Curtea era uriașă, cu mulți copaci și flori. Verdele ierbii se asortează cu iederă care atârnă pe casă de un alb impecabil. În curte pe aleea secundară se afla trei mașini foarte scumpe, toate de un negru aprins și, o motocicletă tot neagră.

Întrăm în casa, unde albul este prezent în cea mai mare parte. În strângă și în dreapta se afla două uși, cea din dreapta este deschisă și se poate observa că sunt mai multe uși. Se poate vedea livigul și locul de luat masa.

La masa se afla patru bărbați, cei mai în vârstă stau în capetele mesei și unul dintre ei este bunicul, cred că celalalt este Gabriel---bunicul lui Alec--- pe cei doi alți bărbați nu îi recunosc.

-Uuu, Alec o alta curva de a ta, sau...
Nu apucă să răspundă, iau paharul după masă care era plin cu apa. Apa face contact cu bărbatul mai tânăr dintre cei doi pe care nu îi cunoșteam.
-Nenorocito! spune nesimțitu.

Mă îndrept spre locul în care bunicul meu stătea, se ridică și mă ia în brațe în timp ce eu zic:

-Deci, se pare că chiar trăiești. Mi-a fost dor de tine.

-Și mie Abby. Și mie.

Bunicul arată la fel cum îl știam, dar mai slăbuț, și încă mai avea barba a lui, cea albă până la umeri, par alb și, mai înalt decât mine.

-Cine este? se aude vocea nesimțitului.

-Fata lui Vito și a Mariei, spune bunicul.

-Dar frumoasă fata, nu seamănă cu Vito.

-Lasă fata în pace, Marco, spune cred că tata lui.
Deci pe nesimțit îl cheamă Marco, are și tupeul să se dea la mine de față cu tata.
Persona care a zis să mă lase în pace de ridică și întinde mână spre mine:

-Jack Black, fratele tatălui tău. Îmi pare rău pentru Marco. Fie vorba între noi, e un încăpățânat.

Ne așezăm la masă, stau in dreapta buricului și, lângă mie stă Alec. În față mea tata și îndreaptă sa Mike. In dreapta și stânga lui Gabriel---bunicul lui Alec---stă Marco și Jack.

-Tania! strigă Gabriel. Mai adu patru farfurie.

-Acum! se aude o vocea a unei femei.
O femeie frumoasa îmbrăcat în rochie alba și șorț negru, vine cu niște farfurii în mână. Le așează pe masă și, dispare în casa uriașă.

-In curând o să stăpâniți Imperiul Black, felicitări! spune Gabriel.

-Nu vreau firma! răspunde tăios Alec.

-O vreau eu! spune Marco.

-O să refuz să lucrez cu tine--- la auzirea cuvintelor mele, Alec ridică o sprânceană.

-Uite, nici unul dintre voi nu o să renunțați! Nici unul! S-a înțeles? cuvintele lui Gabriel mă sperie, mă uit la Alec și el pare speriat de cea ce a zis bunicul lui.

-S-a înțeles? întreabă bunicul.

-Da! răspundem în același timp.

-Mă bucur, vezi ce copii înțelegători, Freed? spune Gabriel.

-Da! Voi doi aveți potențial, o să ajungeți foarte sus.

-Dar eu nu am potențial? spune Marco.

-Da Marco, ai și tu, dar tu nu ști să-l folosești---raspunde tata.
Toți bărbați îl aprobă.

-De ce, primesc decât 35% din acțiune? acesta întrebare mă macina, trebuia să am un răspuns la ea.

-Abby, uite la început am vrut să aveți să aveți 45% fie din acțiuni, dar...

-Dar ce? De ce dracu nu ați putut? În ultimi doi ani am muncit enorm pentru firma asta și, acum nici 40% nu am.

-Vorbește frumos cu tatăl tău! spune Jack.

-Dar, când al tău fiu ma făcut curvă nu ai mai zis nimic.

-Abby, încetează! Cu atitudinea asta, nu mai primești nimic! spune tata.

-Acum mă ameninți? tata face o mișcare din cap că da. Unde o să stau?

-Nu ai mâncat, rămâi să mănânci! spune bunicul.

-Nu îmi mai este foame! Unde o să stau? ridic tonul la ei, ca să mă fac înțeleasă.

-Nu mai țipă, Maria sar răsuci în mormânt când te-ar vedea cu atât tupeu, spune Jack.

-Ar fi mândră de mine că lupt pentru cea ce este al meu.

-Abby, termină cu scandalul, Alec, du-o în cameră de oaspeți, spune tata.

-De ce Alec și nu eu? spune Marco.

-Pentru că am spus Alec și, nu Marco! țipă tata la Marco.

-Hai, Abby! Unde îți este bagajul? spune Alec.

-În mașină!

-Hai să îți arat cameră și după ți-l aduc, e în regulă? mă întreabă cu un calm pe care eu nu-l am în momentul de față.

-Bine.

Ajungem în cameră unde o să urmează să stau, ---sper că putin timp--- un pat uriașă cu doua noptiera în strângă și în dreapta. Un dulap negru, draperii negre, covor negru. Totul era negru, în afara de pereți care era albi.

-Îți place? mă întreabă Alec.

-Da!

Ne apropie fără să vream, dar o facem acum îl pot analiză din cap în picioare. Parul lui era o combinație perfectă între blond și șaten. De data asta ochii lui nu mai erau verzi, grii sau albaștri, erau o combinație perfectă. Prin tricoul alb pe care îl purta se poate vedea abdomenul.
Ne apropie, ne apropie, ne apropie fără să vrem până când buzele noastre se ating. Îi pot simți minorul de fum de țigară și parfum mentolat. Mâinile lui stau acum pe talia mea.
Semăna cu persoana care ma violat, la gândul asta o frica întră în mine. Corpul nu vrea să renunțe la sărut, dar nici sufletul, așteptăm să rămânem fără aer ca să-l oprim.
M-am îndrăgostit de Alec?
Poate un pic.
Poate un pic mai mult.
Poate-poate că da.

-Mă duc să îți aduc bagajul, și se face nevăzut pe hol.