Greu de atins

Capitolul 13 - Și acum?

Si m-am trezit... Si din feerie și din visat si din somn. Buimaca si amortita am deschis ochii, simtindu-mi pleoapele grele cum se dezlipesc. Mi-am intors capul catre dreapta, cautandu-l cu privirea pe El, care nu se mai afla langa mine. Mi-am muscat buzele, aducandu-mi aminte de noaptea precedenta, in timp ce un fior rece imi strabatea sina spinarii. Te-as vrea incontinuu, mi-am spus in gând în timp ce imi croiam drum printre asternuturi, inspre toaleta. Mi-am clatit fata cu apa rece, incercand sa ma trezesc din cele mai adanci ganduri, apoi privindu-ma in oglinda și zambind involuntar. Ce-ai facut, Eveline? intreba constiinta mea, facandu-ma aa pufnesc in ras. Probabil o greseala, ce sa fac. Problema era că stiam ca aveam sa fac aceeasi greseala de nenumarate ori de atunci incolo. De ce? Nu ma puteam abtine. El era singurul om ce a reusit sa imi patrunda atat de adanc in minte si in suflet, iar din pacate asta avea sa fie o problema. Dar... Daca nu acum, atunci cand sa imi traiesc viata? M-am întrebat iesind din toaleta. Am coborat scarile si m-am asezat pe unul din scaunele inalte de bar, icnind in momentul in care trupul meu a luat contact cu scaunul, aducandu-mi aminte ce am facut. Am stat acolo pret de cateva minute, eu cu gandurile mele, pana ce o voce grava m-a trezit la realitate, facandu-ma sa tresar.
- Credeam ca dormi, domnisoara Bennett, mi-a spus vocea grava, in timp ce auzeam pasii apasati pe podea, apropoindu-se de mine.
- O sa am timp toata viata sa dorm, i-am raspuns, intoecandu-ma cu fata catre el. Purta niste blugi negri destul de stramti, cu un tricou negru larg, ce ii scotea in evidenta ochii de culoarea smaraldului si privirea rece ca gheata. Ma uitam la linia gulerului ce se mulează peste gatul Sau si, fara sa vreau, mi-am muscat buza, zambind involuntar.
- S-a intamplat ceva? M-a intrebat amuzat, ridicand una dintre sprancene si suranzand la dezaprobarea mea din cap. Este clar că te gândesti la ceva, Eveline.
- Ar fi fost o problema daca nu ma gandeam, am spus razand, simtind cum mi se coloreaza obrajii. Este vorba de faptul că... Iti sta bine in negru și.... Am inceput sa spun, bufnindu-ma rasul, balbaindu-ma.
- Iti multumesc, mi-a spus, apropiindu-se de mine. Si...? A continuat propozitia pe care eu nu o terminasem.
- O sa razi de mine, am spus, scarpinadu-ma in cap ca o copila proasta. Te vreau, din nou, i-am spus, expieand lung. M-am trezit cu gandul asta si.... am spus, ridicandu-ma in picioare langa el. Imi este foarte aiurea, dar in acelasi timp nu.... Nu ma pot abtine, am soptit.
- Cine a spus că trebuie sa te abtii? Mi-a spus, luandu-mi fata in mâini si sarutandu-ma apasat. Mi-am pus bratele in jurul gatului lui, raspunzandu-i la sarut, limpindu-mi trupul de al Lui. Insa, spre surprinderea mea, m-am trezit luata pe sus si aplecata peste unul dintre scaunele inalte de bar. Acum, o sa stai cuminte pentru mine, nu-i asa, Eveline? M-a intrebat ragusit, tragand de marginea boxerilor si lasandu-i sa alunece pe podea.
Am dat aprobator din cap, muscandu-mi buza in timp ce simteam buzele Sale moi sarutandu-mi interiorul coapsei. L-am privit peste umar, ingenuncheat in spatele meu, exclamand uimita in momentul in care gura sa s-a unit de labiile mele.
- Shh, mi-a soptit, dezmierdandu-mi zona sensibila cu limba, facandu-ma sa ma cutremur de fiorii reci ce imi stabateau sira spinarii. Cu mainile inclestate de marginea scaunului si cu ochii intre-deschisi, stateam pe loc si savuram momentul acela divin. 

- O, doamne... am suspinat, cu capul sprijinit de maini, nevenindu-mi pentru a doua oara a crede ce tocmai se intampla. Intocmai El era ingenuncheat in spatele meu, oferindu-mi ceva la care nu as fi visat prea curand. Eveline, nu te atasa! urla constiinta mea in gandurile mele in tiomp ce ma apropiam mai mult de culmile climaxului. A continuat pana cand, insa, in defavoarea mea, s-a oprit fix inainte sa ma eliberez. Nu, te rog nu, am oftat amagita, acoperindu-mi fata cu palmele.

- S-a intamplat ceva, domnisoara Bennett? mi-a spus ragusit, ridicandu-se, trecandu-si mainile pe sub tricoul meu, dezmierdandu-mi pielea. Nemultumiri? a adaugat, maraind in urechea mea dreapta. M-am lasat moale, sprijinindu-ma de corpul Sau, lasandu-mi capul sa alunece pe umarul lui.

- Te rog, nu ma lasa asa, am suspinat, in timp ce simteam buricele degetelor Sale trecand peste pielea sanilor mei. A pufnit satisfacut de agonia careia ma supunea, intorcandu-ma cu o miscare a bratului cu fata catre El, ridicandu-ma si asezandu-ma pe blatul de lemn negru al barului. Mi-am incolacit picioarele in jurul lui, tragandu-L mai aproape de mine. Te rog, profesor Stanley... l-am implorat pentru a doua oara, sustinandu-I privirea rece, privindu-l in adancul ochilor Sai verzi precum smaraldul. Desfacandu-si progabul pantalonilor, s-a impins in mine lent, dureros, dulce si chinuitor, continuand sa ma priveasca.

- Atat de stramta... a spus grav si ragusit, continuand sa ma penetreze. Il strangeam in mine involuntar, dorindu-mi sa nu-mi mai dea drumul niciodata. Esti al meu, mi-am spus in gand in timp ce printre buzele intre-deschise mi-a scapat un geamat gatuit, in momentul in care am izbucnit intr-un orgasm ravasitor. Mi-am dat drumul, tremurand din toate incheieturile, inchizand ochii si muscandu-mi buzele, iar cand i-am redeschis l-am observat pe El prabusit peste mine. Mai ai alte intrebari, domnisoara Bennett? mi-a soptit in ureche, respirand sacadat, facandu-ma sa rad nervos. 

- Mai am... dar nu pentru ziua de astazi, am raspuns incercand sa imi adun haosul nou format in mine. M-a privit lung si intrebator, retragandu-se din mine, lasandu-mi loc sa imi adun gandurile, ridicand o spranceana amuzat. Nu te uita asa la mine, tu insuti ai spus sa nu ma atasez, i-am spus incruntandu-ma, insa sfarsind prin a rade odata cu el, neputand fi serioasa. 

- Exact asta am spus, Eveline, a adaugat, zambind in coltul gurii, ajutandu-ma sa cobor de pe blatul de lemn. 

- Da, ti-am promis, am spus, tragandu-mi boxerii pe mine inapoi. Sunt om de cuvant sa stii, chiar daca poate nu par, desi imi este greu ca naiba sa admit ca imi placi, am adaugat in mintea mea, mijind ochii la el, amuzata. Ai niste cafea, domnule Stanley? l-am intrebat, analizand coltul ce arata ca un mic coffee shop din bucataria Sa.

- Desigur, a raspuns scurt si rece, tipic lui, dand drumul espressorului. Ma uitam la el, analizandu-L pentru a mia oara din cap pana in picioare, in timp ce suieratul ascutit al steamer-ului imi dezmierda urechile. Sunetul rasnitei de cafea imi amintea de prima mea interactiune cu El, in biroul sau, imi amintea de dulcea aroma a cafelei fierbinte pe care mi-o facuse, in incercarea mea de a-mi recupera termosul. S-a intors catre mine, lasand cafeaua sa curga in ceasca asezata pe espressor, intinzandu-mi latiera. Te rog, e pasiunea ta, mi-a spus.

Am luat latiera din mana sa si am umplut-o cu lapte 3.5% grasime, apoi am introdus tija metalica a steamer-ului, pornindu-l. De indata ce spuma mea de lapte era gata, am lovit latiera de blatul de lemn al dulapului de bucatarie si am amestecat, scapand de bulele de aer, in timp ce simteam ochii Sai verzi analizandu-mi fiecare miscare. M-am intors cu fata catre el, inchizand ochii si incepand sa torn spuma de lapte in ceasca de cafea. Am ales sa fac o simpla inima, mai ales pentru ca o faceam cu ochii inchisi. Mi-am tinut respiratia pana ce am erminat de turnat, apoi am deschis ochii: in ceasca mea se contura o inima perfecta, cana fiind insa plina pana la refuz. Mi-am ridicat privirea catre el, vazandu-l vizibil impresionat.

- Este impresionant, domnisoara Bennett, mi-a spus surazand si dand aprobator din cap, apropiindu-se din nou de espressor si facandu-si la randul Sau cafeaua. Am zambit satisfacuta, sorbind din ceasca mea de cafea. Poate iti voi arata candva pasiunea mea, a adaugat, privindu-ma.

- Cand doresti, imi poti spune si vin unde este nevoie, am spus, incercand sa imi calmez tremurul mainilor. Pe masura ce trecea timpul, imi doream din ce in ce mai mult sa aflu lucruri despre el, sa ii cunosc cele mai adanci pasiuni si frici, sa ma apropii mai mult de El. Asta contrar faptului ca, acum cateva saptamani imi doream doar sa il evit si sa fie sters de pe fata Pamantului, am gandit eu, dandu-mi ochii peste cap. Il adoram desis stiam ca nu este optim pentru nici unul dintre noi, desi stiam ca nu avea niciodata sa fie al meu, insa nu-mi puteam nega sentimentele, desi incercam sa imi iau gandul de la El. Iar acesta nu era decat inceputul aventurii mele, cu posibil final dezastruos... Dar, pana la final aveam sa ma bucur de orice imi oferea viata.