Greu de atins

Capitolul 10 - pericol

Am continuat sa imi traiesc viata, asa cum stiam eu mai bine, invatand sa nu imi mai pese de parerea celorlalti. Am incercat sa nu dau de banuit in fata nimanui, mai ales a prieteei mele Sandra, care incepuse sa se comporte ca un spion pe langa mine. Intr-un fel, ii dadeam dreptate pentru ca, de fiecare data cand El aparea in raza mea vizuala, lumea mea se pierdea cu totul. Insa nu voiam sa impartasesc asta cu nimeni, pentru ca nu se intamplase nimic concret, demn de a fi spus. De fiecare data cand aducea vorba despre el, tebuia sa par indiferenta si complet scarbita de persoana Lui, trebuia sa imi tin mintea si sentimentele sub control. Da, sentimentele. Pentru ca acel barbat reusise sa faca din viata mea un haos si sa imi dea lumea peste cap. Treceau zile in care privirea mea nu se intersecta deloc cu a lui, apoi veneau zile in care, oriunde mergeam, dadeam de El. Trecusera destul de multe zile, astfel incat avusesem timp sa termin de citit cartea pe care o aveam de la el. Adunandu-mi curajul, am decis sa merg in biroul lui si sa i-o inapoiez, caci, pana la urma, nu era cartea mea. La sfarsitul orelor din acea zi de joi am potnit la parter, in cautrea biroului Sau. Ce Doamne iarta-ma caut eu aici? ma intrebam in timp ce hoinaream cu pasi grabiti pe holurile facultatii. Cum ce cauti? Ii dai cartea inapoi, poate isi doreste sa o citeasca, mi-am raspuns, imbarbatandu-ma apoi oprindu-ma in fata usii masive de lemn, peste care atarna placuta cu numele lui. Am tras aer in piept, apoi am batut la usa, scurt. "Intra."  s-a auzit din spatele usii, facandu-ma sa tresar involuntar. Am inghitit in sec, apasand pe clanta usor si deschizand usa.

- Buna ziua, am spus timid, intrand si inchizand usa dupa mine. Deranjez?

- Domnisoara Bennett, ce surpriza, a spus, parand vizibil uimit sa ma vada acolo. Nu deranjezi, te rog, ia loc, a adaugat, facandu-mi semn sa ma asez pe unul dintre fotoliile din fata biroului. 

Am zambit in coltul gurii, auzindu-l, asezandu-ma stangace pe fotoliu. I-am intins cartea, socata fiind de tremurul mainii mele. S-a ridicat, venind langa mine si mi-a luat cartea din mana, inlocuind-o cu mana lui.

- Vrei o cafea? Poate te mai scapa de stres, a spus, mangaindu-mi mana cu a sa caldura.

- Nu vreau sa deranjez, am soptit, privindu-l fix, simtind cum transpir sub privirea sa. Dar da, as vrea o cafea, am adaugat, facandu-l sa pufneasca satisfacut de raspunsul meu. 

- Nu deranjezi, Eveline, a spus, dand drumul espresorului de pe birou. Poti sta linistita, lumea nu prea vine in biroul meu. Am zambit in sinea mea, privindu-l cum imi prepara cafeaua. Nu era nimic intre noi, dar in acelasi timp era ceva ce nu as fi putut explica, insa era real si era minunat. Urmatoarele doua ore mi le-am petrecut acolo, discutand despre cartea pe care tocmai o terminasem, despre cum exista si un volum doi, band cafea si savurand fiecare moment. Intr-un final, am decis ca trebuia sa plec, avand in vedere ca trebuia sa ma vad si cu Sandra, la un pub, relativ aproape de casa mea.

***

Ajunsa acasa, m-am schimbat de hainele pe care le-am purtat la facultate, alegand sa port o rochie-tricou, de culoare bleu-marin, ce venea pana deasupra genunchilor. La ora 19:00, am plecat cu taxiuul, impreuna cu Sandra,  catre local, gandindu-ma daca ajungem in timp util pentru a nu pierde rezervarea. Ajunse acolo, in ultimele cinci minute, am intrat si ne-am asezat la o masa de doua persoane, de langa perete. Am comandat doua Campari Orange, ascultand povestile Sandrei despre potentialul nou iubit al sau, pe care l-a cunoscut la cursurile de aerobic. 

- Sa inteleg ca pare destul de simpatic tipul, am spus, privindu-i fata radianta de fericire. Andrew parca ai spus ca il cheama, nu?

- Asa este, iar simpatic este putin spus. Este atat de amuzant, cu simtul umorului si, doamne... Parul ala blond si ochii aia albastrii sunt ceva de nedescris, a exclamat ea, luand o inghititura de Capari. Iar tu? m-a intrebat, privindu-ma banuitor. Ceva noutati legate de acea persoana pe care ai spus ca nu o agreezi? Mi-am dat ochii peste cap, exasperata de discutiile acelea cu ea, sorbind o inghititura din pahar.