Se pierdu în gânduri din nou. Cât de mult mai trebuia să aștepte? O rugase pe Illyn să vorbească cu Marele Preot pentru a afla ceva, orice despre ce plănuia să facă cu ea. Dar fără vreun rezultat. Îi trecu prin minte să încerce să scape. Dar turnul era prea bine păzit, și căutase deja pasaje secrete. Acestea fie erau prea bine ascunse, fie nu existau.
Ușa se deschise și Anna își imagină că fata ce o atacase acum trei nopți venea să termine ce începuse. Ideea nu o înfricoșa. Se săturase să fie închisă într-o colivie. Însă intră doar Illyn cu un coș de lemne în brațe.
- Domniță, lordul Seth dorește să vă vadă.
Anya înghiți în sec. Seth insistase încontinuu ca ea să vină în camerele ei. Fiind fratele reginei, nimeni nu îi putea refuza de prea multe ori o dorință.
- Spune-i că sunt bolnavă și nu pot veni.
- E în fața ușii chiar acum domniță. șopti Illyn pe un ton plângăreț.
- Cum? De ce e aici?
Seth intră și își drese glasul.
- Cred că e timpul să vorbim. Ce s-a întâmplat în grădină nu are vreo legătură cu mine și ...
Se opri și o analiză cu atenție. Își îndreptă degetul spre gâtul ei.
- Ce ai pățit?
Se duse spre pat și se așeză pe margine, privind-o îngrijorat.
Ea se acoperi rapid.
- E doar o zgârietură, nimic serios.
- Nu pare o zgârietură. Lasă-mă să văd.
Tonul lui era poruncitor, dar mâinile îi erau blânde când îi examină cicatricea.
- Illyn. Adu-mi o alifie de la bucătărie.
Illyn puse lemnele în vatră, își luă coșul și plecă în grabă.
- Cine ți-a făcut asta?
Respirația lui caldă îi atingea gâtul. "Pare atât de sincer" gândi Anya. Însă suspiciunea îi otrăvea mintea.
- De ce ți-ar păsa? Nu mă cunoști. Toate insistențele tale mi se par nepotrivite.
El se ridică, vădit rănit de vorbele ei.
- Ți-am spus de ce insist. Voiam să îmi cer scuze pentru Igor.
Seth emana răceală din fiecare por așa că Anya îi răspunse cu aceași monedă.
- Scuzele ar trebui să fie auzite de Illyn. Eu nu sunt în măsura de a te ierta.
Bărbatul încuviință din cap.
- Prea bine. Dar cu Illyn am vorbit deja. Nu voiam să rămâi cu o impresie greșită despre mine.
- Mai precis nu vrei ca eu să cred că ești la fel ca ceilalți nobili care îmi fac greață pretinzând că le pasă de fete prostuțe pentru a...
Anya tăcu brusc. Seth se aplecă asupra ei, cu ambele mâini sprijinite de perete de o parte și de alta a chipului ei. Buzele lui erau mult prea aproape, iar ochii lui ca două safire erau fixați asupra buzelor ei.
- Te rog, continuă... șopti el. Pentru ce aș putea să folosesc o fată prostuță?
Ea deschise gura, dar cuvintele refuzau să mai vină. Își întoarse capul și încercă să nu se lase intimidată. Dar el o prinse delicat de bărbie și o făcu să îl privească în ochi.
- Ar trebui să nu mai judeci oamenii atât de repede.
Pentru o secundă, Anya avu impresia că urma să o sărute. Dar el se retrase rapid, chiar înainte ca Illyn să intre cu un borcan mic de alifie în mână. Cu mâinile la spate, o privea amuzat. Era roșie în obraji și respira greu.
- Am adus ce mi-ați cerut, lordul meu.
Illyn stătea cu capul în pământ, ignorând scena din fața ei. Anya bănuia că Seth îi dăduse instrucțiuni clare fetei, așa că nu o învinuia. Simți furia învăluind-o ca un foc, dar se stăpâni.
Bărbatul luă alifia.
- Mă ocup eu, Illyn. Poți pleca.
- Nu... Nu e nevoie.
Dar Illyn dispăru.
- Mă descurc și singură. se uită la el acuzator.
- Nu, nu te descurci. Ești bolnavă, nu? Sau a fost doar o minciună ca să mă eviți? vorbi el, rânjind.
Fata tăcu bosumflată. Seth se apropie și se îngriji de rana ei.
- Vreau să facem o înțelegere. Știu că nu îți place să stai aici închisă în majoritatea zilelor. Așa că îți propun ceva: o să vorbesc cu Marele Preot să te lase sub supravegherea mea. O să scapi din turn și vei merge la palat cu mine.
- Bănuiesc că vrei ceva în schimb.
- Da. Să încerci să mă cunoști. Și să îți demonstrez că nu sunt cine crezi tu că sunt.
- E cam multă bătaie de cap doar pentru atât.
Seth termină de uns alifia și așeză borcanul pe pat lângă ea.
- Unge-te de două ori pe zi, dacă nu vrei să vin să o fac chiar eu. Și gândește-te la propunerea mea.
Anya se ridică din pat. Nu avea de ce să se gândească. Nu mai voia să petreacă o singură zi în turnul acela blestemat.
- Accept. Cu o condiție. Mă scoți din turn acum.
Seth râse și o prinse de mână. Degetele lor se împletiră și Anya simți temerile risipindu-se din sufletul ei pentru prima dată de la noaptea care îi blestemase existența.
