Castelul era construit din piatră și obsidian și arăta ca o insulă în mijlocul oceanului de zăpadă. Regina îi prezentă cele mai importante camere, dar la jumătatea turului, un paj se apropie în fugă și o anunță că era căutată de consiliu pentru o ședință urgentă. Caius era încă la grajduri, având grijă de cai, așa că Aries se trezi singură, admirând coridoarele întinse ale imensului palat. Deși era deosebit de spațios, nu reușea să scape de senzația de claustrofobie care îi răscolea trupul încă de când ajunse. Urcă o serie de trepte, dorind să ajungă la balcoanele generoase pe care regina i le arătase nu cu mult timp în urmă, însă se pomeni în fața a două uși gigantice din frasin. În spatele lor auzi un glas de bărbat pomenind numele reginei pe un ton furios așa că se opri și ascultă cu atenție.
- Uiți că nu suntem căsătoriți! Mama ta mi-a cumpărat armata, regatul și îi voi fi veșnic îndatorat, dar nu îmi va cumpăra vreodată inima.
- Nimeni nu are nevoie de inima ta, Slyvek. Tot ce îți cer este să te prefaci măcar până la cununie. E prea mult să dai dovadă de respect față de viitoarea ta mireasă?
- Am făcut-o. Freya are oameni pe urmele mele și atunci când merg să urinez. Vorbește cu ea. Sunt încă un prinț al Vranyei, chiar dacă nu mai am regat.
Aries nu avu timp să se ascundă că bărbatul ieși furios, îi aruncă o privire letală și pufni.
- Încă unul dintre micuții ei spioni. Tu de unde ai apărut?
Slyvek nu așteptă un răspuns. Plecă în grabă, după ce scoase un mârâit gutural. Femeia cu care avuse cearta o remarcă pe Aries și veni spre ea. Arăta ca versiunea copilă a reginei Freya.
- Tu ești fata din Rhynia, nu? Îmi cer scuze în numele lui Slyvek. Numele meu e Skadi.
Îi întinse o mână caldă pe care Aries o strânse ferm.
- Sunt Aries. Nu știam că Freya are o fiică.
- Chiar atât de mult semăn cu ea?
Buzele groase ale prințesei formară un zâmbet cuceritor. Aries nu putu să nu observe cât era de încântătoare.
- Am auzit din întâmplare discuția. Prințul pierdut al Vranyei, deci? În Rhynia e o legendă. Cel care a ucis o armată de demoni, luând forma unui lup uriaș.
Skadi chicoti.
- Aveți o imaginație bogată, voi, rhynienii. Nu așa s-a întâmplat, cel puțin așa susține mama mea care a asistat la Bătălia pentru Starkhart.
Chipul lui Aries exprima confuzie așa că prințesa se simți nevoită să explice.
- Piatra pe care o poartă la medalion... Oprește timpul pentru cei care o dețin. Bătălia a avut loc acum jumătate de secol. Și Slyvek e unul dintre oamenii-lup. Poporul lui sfidează legile naturale de sute de ani, nu are rost să intru în detalii.
Aries o privea cu gura căscată. Skadi o luă de braț.
- Vino cu mine. Bănuiesc că te-ai rătăcit, dar pot să îți fiu ghid. Și bonus, cunosc mult mai multe legende pe care ți le pot împărtăși.
*
Ore mai târziu, stătea rezemată de fereastra camerei ei. Prințesa era un companion plin de viață și poveștile ei o fascinau. Erau atât de multe lucruri pe care nu le știa. Skadi îi arătase biblioteca palatului și îi dădu permisiune să citească orice carte își dorea. Se simțea ca într-o vrajă și aproape uită de Rhynia, tatăl ei și regele mort. Gândul avu asupra ei efectul unei palme peste față.
Neliniștea o cuprinse și i se intensifică atunci când o servitor o anunță că regina îi solicita prezența.
