Greu De Iubit

Capitolul ~4~

Scena terifianta imi face inima sa bata cu puture, insa ceea ce o face sa se opreasca brusc sunt sunetele de pasi ce par sa se indrepte in directia mea. 

   Panica imi acapareaza trupul impiedicandu-l sa se mai miste. Pasii se aud din ce in ce mai aproape. Respiratia mi se opreste asteptandu-l pe cel ce se apropie, dar pasii se opresc. Continui sa stau nemiscata si ascult cu atentie. E liniste. 
   Privesc in jur usurata, respirand din nou. Ma ridic cu grija si verific imprejurimile. In dreapta coridorul e liber. Dau sa fac coltul pentru a inainta, dar inghet odata cu sangele in vene. Un sentiment ciudat imi umple inima.  Ii intalnesc ochii negri si reci in reflexia geamului.  
   - Te-am gasit. Ii aud vocea ragusita inainte sa se intoarca . 
   In fata mea sta ceea ce seamana cu un clown in alb negru, mult mai inalt decat mine, cu un nas ascutit, dinti de rechin si gheare lungi in loc de degete. Privirea sa rece imi strapunge intreg corpul, paralizandu-l. 
   Sunt neinarmata, fata in fata cu unul dintre cei mai periculosi criminali si tot ce pot face e sa tremur de frica.
   Un urlet de durere se aude pe holuri scotandu-ma din transă. Vocea asta.... Duncan.
   Fără să gandesc de doua ori ma întorc si dau sa fug inapoi, dar nu reusesc sa fac decât doi pași si simt ceea ce seamana cu un tentacul infasurandu-se in jurul abdomenului.
Întorc privirea si vad creatură de adineauri alaturi de clovn.
   - De cate ori trebuie să repet? Nu ma mai numi asa, ma rănesti drăguță.
   Uitasem ca citeste gânduri.
   Clovnul rade silentios. Trece pe lângă mine si ia cadavrul cu care sparge fereastra.
   - Ar fi cazul sa mergem, am gasit ce cautam. Imi arunca o ultima privire si sare. Offender ii urmează exemplul, iar eu, fiind legată de el, imi iau zborul.
   Închid ochii și astept impactul cu pământul, dar acesta pare să nu mai apară. Ii deschid usor doar pentru a realiza ca suntem in pădure.
   Ma uit confuză la Offender si ma incearca o senzatie de greata. In urmatoarea secundă suntem in fata unui conac. Un conac ce seamana izbitor de mult cu cel din visele mele.
   Tentaculul din jurul meu dispare, iar eu cad grațios in fund.
   - Au. Ma uit urat la creatură. El doar da din umeri și intra in conac.
   Clovnul se apropie de mine si se așează în fața mea. Nu face nimic, doar ma priveste.
   - Stii cine sunt? Ma intreaba pe un ton scăzut. 
   Il privesc atentă. Fata sa imi este cunoscută.
   - Nu, raspund scurt.
   Oftează si intra si el in conac. Raman singura in fata usii. Ciudați oameni.
   Ma ridic si fara sa gandesc de doua ori fug in pădure. Doar nu credeau că o sa stau ca un cateluș ascultător in fata usii.
    Alerg preț de câteva minute, dar realizarea ma face sa ma opresc brusc. Pe unde e ieșirea? Nu am fost niciodată în pădurea asta.
   Ma uit disperata în jur. E clar, m-am pierdut.
  
Hello hellooo. Guess who is back?!!! Dap, am revenit. De ce? Nu știu. 😅 Dar voi continua cartea la cererea voastră. Sper sa nu va plictisesc 😘😘