Greu De Iubit

13. Sarutul 2 si crima

LJ's pov

Ies din celula confuz si nervos. Nenorocitul de EJ m-a tras pe sfoara. Cand il prind e vai de el.
Il caut prin tot conacul, dar nu dau de el nicăieri.
Ma asez pe canapea si deschid televizorul.
Schimb canalele plictisit pana il aud pe Slender strigandu-ma.
Ma ridic si ma îndrept spre camera sa.
Cand intru il vad ca de obicei la biroul său, înconjurat de hârtii. Naiba stie ce face cu ele. 
Eu. De ce m-ai chemat?
Slender. Ia loc. Vreau sa vorbim despre Calista.
Ma asez si astept sa înceapă.
Slender. Nu pot sa nu observ ca te cam tii după fundul ei de la o vreme. Nu imi place apropierea asta dintre voi.
Eu. Nu e nici o apropiere. Pur si simplu imi place sa ii dau târcoale.  Mai ales că acum stiu ca ii transmit anumite emoții.
Slender. Asa sa fie atunci. Ca de nu o sa fie vai de tine.
Eu. Da da. Cum zici tu.
Ma ridic si plec. Nimeni nu imi spune mie ce sa fac.
Cobor scările si intru in celula unde o vad pe Calista aruncând cuțite ca de obicei. Începe să se priceapă din ce in ce mai bine.
Cand ma vede se oprește si isi indreapta toata atentia asupra mea.

Calista's pov

Arunc cuțite de câteva ore si brațul începe să imi amorteasca. Ma opresc când il vad pe LJ intrând în celula. Părea nervos.
Se apropie amenințător de mine, iar eu, din instinct, ma dau un pas in spate; si inca unul si inca unul si tot asa pana cand imi simt spatele atingând plasa.
Eu. Jack? Ce faci?
LJ. Nimic.
Ajunge in fata mea, imi ia mâinile si mi le imobilizeaza deasupra capului si se apropie încet.
Nu imi dau seama ce vrea sa faca pana in momentul in care buzele sale le ating pe ale mele formând un sărut. Raman socata câteva secunde, dar apoi ii raspund timidă.
După câteva secunde se depărtează si ma priveste in ochi.
Eu. C-ce a fost a-asta?
LJ. Asta? Nimic. Am vrut doar să testez ceva. Imi da drumul si se indreapta spre peretele cu cuțite.
LJ. Te descurci din ce in ce mai bine. Vino.
Eu. Unde?
LJ. O sa vezi.
Il urmez pana la usa si ma opresc.
Eu. Nu am voie să ies. Cel mai probabil Slender o sa ma omoare. Si pe tine pentru ca m-ai scos.
LJ. Slender nu o sa afle. Hai odata. Sau preferi sa stai aici singura si sa arunci cuțite.
Are dreptate. Nu vreau sa stau aici, dar nici sa fiu iar pedepsită.
LJ. Nu o sa patesti nimic, la naiba. Doar vino.
Ma uit neincrezatoare la el si il urmez afară din celula. Urcam scările de beton si ajungem in sufragerie, care, spre marea mea uimire, e goală.
LJ. Haide.
Merg după el spre usa de la intrare. Cum ajungem afară, LJ o ia fuga.
Am făcut si eu acelasi lucru nevrând să raman singura si sa fiu prinsă.
După câteva minute ma opresc fiind prea obosită sa mai continui. Ma uit in jur încercând să îl găsesc pe LJ sau macar sa imi dau seama unde sunt, dar in zadar.
Brusc ma simt trăsa intr-un tufiș. O mana imi acopera gura innabusindu-mi urletul.
LJ. Șșșșșșșș. Nu tipa pisicuto.    Spune chicotind.
Ii îndepărtez mana forțat si ii arunc cea mai urâtă privire a mea.
Eu. De ce m-ai adus aici?
Isi pune degetul in dreptul gurii mimând sa fac liniște. Ma uit la el întrebător si el imi arata o fata ce părea pierdută. Il intreb in soapta:
Eu. Nu inteleg ce vrei sa......
Imi întinde cuțitul sau si imi dau seama ce vrea. Vrea sa o omor.
Eu. Nu. Refuz.
LJ. Ba nu. Nu o sa refuzi pentru ca daca nu o omori, o sa ii spun lui Slender ca ai fugit si atunci vei fi pedepsită.
Eu. Nu ai face asta.
LJ. Vrei sa incercam.
Ma uit o clipă la fata aceea. Are vreo 13-14 ani si e îmbrăcata intr-o rochiță de vara cu flori. Nu pot sa o omor.
LJ. O omori pe ea sau mori tu. Alege.
Ii iau cuțitul ăla nenorocit si ies cu viteza din tufiș, ma arunc asupra ei si ii înfig cuțitul în cap după care ma întorc repede pentru a nu vedea ceea ce tocmai am facut. Corpul fetei cade neînsuflețit la pământ cu un zgomot sec. 
LJ apare in fata mea.
LJ. Puteai sa te joci cu ea inainte sa o omori.
Eu. Eu nu sunt ca tine.  Ii zic in scârbă.
LJ. Nu, dar vei fi.
Eu. Niciodată.
LJ. Da, da. Cum zici tu. Acum priveste-ti opera.
Fara sa mai pot comenta, ma prinde de umeri si ma întoarce forțat.
Cand o vad cu cuțitul în cap, ochii larg deschiși și sângele tasnind din locul în care e cuțitul, vreau sa ma întorc, dar cum fac prima mișcare, stransoarea de pe umerii mei se întărește, ghearele sale aproape intrandu-mi in umeri.
LJ. Priveste pisicuto. Uite ce ai facut. Ai luat viata unui om. Accepta consecințele.  
Imi sopteste in ureche pe un ton jos si gros.
Eu. Nu. Nu. Nu. LASA-MA!!
Strig și o iau la fuga printre copaci.
Ma opresc abia atunci când cred ca sunt suficient de departe de acea fetita. Cum am putut sa o omor? Era nevinovată. Ce a fost in capul meu? Nu trebuia sa il ascult pe LJ. La naiba cu toate astea. Cum am ajuns aici? Eu? Sa omor un om?
Eu. LA NAIBA!!  Urlu cat ma tin plămânii.
???  Calista?
Imi ridic privirea si dau da ochii strălucitori ai lui Puppetter.
Eu. Puppetter!! Ce bine ca esti aici. Trebuie să mă ajuți. Trebuie să mă aduci inapoi la conac. Te roog.
Puppetter. Evident ca vii la conac. Offender o sa innebuneasca daca afla ca te-amvazut si nu te-am adus. Dar întrebarea rămâne....Cum ai ajuns aici si de ce plângi?
Eu. LJ m-a scos. M-a pus sa omor un om.    Spun cu lacrimi în ochi.
Puppetter se apropie de mine si ma ia in brate. Gestul lui ma șochează, dar il îmbrățișez si eu.
Puppetter. Hai sa mergem, inainte sa ne găsească LJ.
Aprob si il urmez.

Am postat in sfarsit.