Greu De Iubit

Bonus

Am primit multe cereri in legatura cu volumul 2, dar Calista este deja moarta. Cartea ar deveni mult prea dubioasă daca as începe să învii morții asa ca voi mai posta un capitol din perspectiva lui  Laughing Jack. Enjoy.

L.J. pov

Razele dimineții pătrund în camera întunecată facand-o sa para mai vie. Ma ridic din pat si merg direct la bucătărie sa mănânc ceva. Nu am mâncat nimic de 2 zile, iar corpul meu se revoltă groaznic. Intru in camera spatioasa unde sunt întâmpinat călduros de "amicii" mei.

- S-a trezit frumoasa din pădurea adormită? Ai dormit bine majestate?
Vocea lui Jeff e prima care imi distruge neuronii de dimineata. 
Nu ii raspund ci doar ma asez la masa in liniste. Nu ma înțelegeți greșit, in alte zile l-aș fi decapitat, dar acum nu am cheful necesar.
- Frate, arăți de parcă esti pe moarte? Ce dracu ai? Ben isi arata grija inexistenta pentru starea mea.
Il ignor si pe el si imi vad de mâncare. S-ar putea părea că lor chiar le pasa de mine, dar ii cunosc prea bine sa ma las fraierit asa usor. Cu toții stiu motivul pentru care sunt asa, dar consideră că e doar de moment, ca va trece deși se înșeală.
După ce am ucis-o pe Calista am realizat greseala facuta. Am crezut ca nu pot iubi, ca dragostea e pentru fraieri, dar m-am înșelat. M-am îndrăgostit de o fantomă, de o ființă a cărei moarte era scrisa de mult si pe care o stiam, dar am incercat sa o ignor, sperând că o voi putea schimba. În zadar.  Singurul care e linistit e Toby. A ținut la Calista poate mai mult decat mine si desi știa că finalul va fi tragic, nu a dat inapoi. A încercat să o ajute.
  Termin tot din farfurie si ies din casă. În pijamale, obosit, si cu gânduri nu prea curate. Traversez jumătate de pădure pana ajung la peșteră. Chiar înăuntru se află mormântul ei. Intru si ingenunchez lângă piatra cu numele si data morții. Observ câteva flori si imi dau seama ca sunt de la Offender. Se pare ca a fost aici de curând.
   Ma rezem de perete si privesc in gol câteva minute. E ironic cum singura persoana pe care ai iubit-o ajunge sa fie ucisă chiar de tine. Nici macar nu am avut ocazia să o intreb daca simte ceva pentru mine. Ce prostie. Dragostea e inutilă. Oricât ai încerca să te apropii de oamnei, vei sfârși tot singur si rănit pe deasupra. M-am gândit de câteva ori la suicid, dar am realizat aproape instant ca e prostesc din partea mea sa gandesc asa. Nu sunt las, dar dragostea m-a facut sa par unul.
   Șirul gândurilor imi este întrerupt de un sunet de pasi. Inițial am crezut ca e cineva de la conac, dar ascultând atent am realizat ca nu recunosc pașii ca fiind ai cuiva cunoscut. Un om. Ma ridic usor si privesc pe furiș. Vad doua  adolescente ce se îndreaptă speriate spre peșteră. Ranjesc.
- Asta o sa fie interesant.
   Ma ascund după piatra de mormânt așteptând să intre. Cand sunt sigura ca sunt suficient de aproape ies din ascunzatoare si le privesc drept in ochi. Fetele au împietrit. După cateva secunde de șoc, timp în care am ajuns in fata lor, una din ele, o blondă, a încercat să fugă, dar am prins o de braț si am izbit-o in cealaltă. Imaginea celor două una peste alta si incercarea lor disperata de a se ridica m-au facut sa izbucnesc în râs.
   Prind blonda de par si o izbesc cu capul de perete lăsând dare de sânge în urma. Impactul brusc a făcut-o să lesine. Perfect. Distractie pentru mai tarziu. Cealaltă fata ma privea îngrozită cu lacrimi în ochi.
- Ai niste ochi foarte frumoși. Spun lasandu-ma la nivelul sau. Ce-ar fi sa mi-i dai mie?
   Fara sa astept raspunsul ei imi înfig unghiile in fata ei entuziasmat reusit sa i-o despic in doua. O privesc câteva secunde si izbucnesc intr-un ras incontrolabil.
   Cat eu mai aveam putin si rămâneam fara aer, cealaltă fata si-a recapatat cunoștința si incerca sa se îndepărteze.
- Unde fugi, dulceață? Nu am terminat.
   O prind de picior rupandu-l de la genunchi. Bruneta urla de durere. Fac la fel si cu celălat, urmând mâinile si in final gâtul.
   Plin de sânge ma ridic si ma asez in fata mormântului. Imi rezem capul de piatra rece si suspin.
- Ce mi-ai facut, idioato?!

   După cateva minute ma ridic si plec spre conac. Intru si Merg direct in camera mea fara sa discut cu nimeni. In timp ce urc scările trec pe lângă Toby care ma privești cu tristețe. Ma arunc pe pat încercând să găsesc un motiv pentru care sa nu ma injunghii chiar acum, chiar aici, dar oricât as cauta nu gasesc. Deci fac singurul lucru logic in acest moment. Închid ochii și ajung in lumea viselor unde ea este alaturi de mine.
           

~FINAL~