Noua eu,fericită.

Depozitul.

Alte zile trec în același stil și fără vreun semn de la Zayn. Probabil vă gândiți că Raquel se împacă cu gândul și trece peste sentimentele ei față de el. Și eu aș face la fel,însă nu. Pe măsură ce zilele trec,Raquel se gândește și își face păreri despre plecarea brusca a lui Zayn din viața ei.
~E imposibil ca el să plece atât de brusc fără ca măcar sa mi arunce un amărât de mesaj în a ma înștiința cu privire la aspectul asta. Simt că el n ar fi plecat,este altceva. Simt că mă iubea și simțeam cât de îndrăgostit era de mine.
Devine foarte agitată și în orele următoare Raquel se învârte prin casă fără vreun punct anume. Apoi un singur cuvânt îi trece prin minte:depozitul.
~Asta este! Voi merge la depozit ,acolo este locul unde el se liniștește și petrece cel mai mult timp.
Asta a și făcut.  S a schimbat,i a spus Agathei că iese la o plimbare ,a luat un taxi și a fost în fața depozitului în mai puțin de 20 de minute. Intră în depozit ,iar ochii i se umplu de lacrimi ,apoi șiroaie îi curg pe obraz. Nu mai era nimic altceva în depozit pe lângă foarte mult praf. Arăta de parca nimeni nu stătuse vreodată acolo.
~Nu înțeleg cum e posibil asa ceva. A luat tot. A luat absolut tot și a plecat. El chiar a renunțat.
Raquel se așază pe o băncuță mică din lemn si dă frâu lacrimilor să și găsească calea. Când simte că rămâne fără lacrimi ,își aruncă privirea spre un mic pachet dintr un colț. Merge în coltul ăla, ia pachetul și îl deschide pentru a afla ce este în el.
~Țigările lui și bricheta.
Lacrimile îi reapar curgându i pe obraz.
~Probabil i au scăpat când se grăbea să fugă și să dispară din viața mea.
Raquel pune pachetul în geantă și pleacă oprindu se pe o banca la malul marii din centrul orașului și decide să fumeze. Țigară după țigară până când pachetul se termină. Păstrează bricheta,cheamă un taxi ,apoi se îndreaptă spre casă fiindcă era deja ora 00:40 a.m. Ajunsă acasă,adoarme instant.