Ochii mi s-au marit cat cepele cand am vazut ca baietii intrara tragandu-le pe Denisa si Raluca dupa ei. Fetele se zbateau cat puteau ele de tare dar era in zadar.
-Ce se intampla aici? Dati-ne drumul! tipa Raluca nervoasa.
-Unde suntem? Denisa se uita la mine speriata.
-In cosmarul meu...
-Deci draga mea, uite care e intelegerea: ori te transformi intr-un vampir complet ori prietenele tale vor muri. se duce in spatele lor si le mangaie obrazul.
-Pleaca de langa ele! nu mai puteam, nervii mei erau intinsi la maxim...ce puteam face?
-Am eu o alta propunere, las capul in pamant in timp ce el se uita curios la mine, o sa te las sa ma transformi...daca o sa fie si ele transformate.
Sincer nu stiu ce imi venise...era un impuls de moment, am actionat fara sa ma gandesc mult la asta. Acum fetele se uita fascinate la mine...insa pot sa observ si un strop de curiozitate.-Cum adica "transformate"? intreba Denisa.
-In vampiri? se uita intrigata Raluca la "el".
-Da dragelor, daca fiica mea accepta sa devina vampir complet, voi veti deveni primi ei subordonati. "el" se uita bucuros la mine.
-Deci acceptati? Asta sau moartea... ma uit la ele atenta, le studiez...Raluca parca isi doreste acea putere, vrea sa il faca pe Adam sa plateasca iar Denisa era speriata dar totusi curioasa, tineretea vesnica era o tentatie foarte mare, mai ales pentru ea, o dansatoare talentata si frumoasa.
-Deci asa ramane! spune "el" apropiindu-se rapid de mine si muscandu-ma de gat.
Coltii lui se infipsera fara probleme in gatul meu, sangele incepea sa se scurga din mine. M-am prins de el deoarece incepeam sa ametesc si pleoapele imi deveneau mai grele. Auzeam tipetele fetelor in fundal dar nu am mai apucat saspun nimic ca ochii mi s-au inchis si mi-am pierdut cunostinta.-Ce i-ai facut monstrule?! tipa Denisa catre Marcus cu lacrimi in ochi.
-Nu iti fa griji domnisoara, prietena ta e bine, e doar in tranzitie, ar trebui sa se trezeasca in curand. explica Marcus stergandu-se cu o batista pe la colturile gurii.
"Unde sunt? Aaa...m-a muscat..." imi duc mana la gat "Nu simt nimic...nici mac...." sangele incepe sa imi fiarba in vene "Eu si gura mea mare" ma fac covrig si incerc sa suport "Deci asa e sa fi in tranzitie, e naspa rau" simt cum coltii mi se lungesc "Si cu astia trebuie eu sa omor ca sa pot supravietui? Sunt destul de ascutiti" imi pipai coltii "Vaaai! Ce ii asta?" gatul incepe sa mi se usuce si sa ma usture "Mi...mi-e foameeeeee!!!"
Dintr-o data imi deschid ochii si soarele ma orbeste. Cu mana la ochi la uit in jur si observ ca suntem tot in fabrica aia parasita. "El" se apropie usor de mine.
-Gata draguta, o sa te obijnuiesti repede cu simturile amplificate.
Nu il ascult si mirosul irezistibil al sangelui imi inunda narile. Repede ochii mi se indreapta spre fetele ingrozite din colt. Gatul meu se simte ca si cum as fi mancat spini.
-Maria? Raluca se uita ingrozita la mine, ma holbam la ea ca si cum ar fi o friptura bine gatita si aburinda.
-Esti bine Maria? Denisa era mai ingrozita de ochii mei mari, disperati si rosii.
Nu mai stau pe ganduri, ma napustesc asupra Ralucai si imi infig coltii in gatul ei. Sangele imi invadeaza gura si imi calmeaza usturimea. Nu ma opresc si musc mai adanc si mai adanc, tot mai adanc pana nu mai gasesc sange deloc...am secat-o de sange.
Denisa se zbatea in bratele lui Nick sa ii deie drumul, sa fuga departe de mine. Ma uit infometata la ea si Nick ii da drumul, se pune in fata mea sa o apere.-Inceteaza, nu te-ai saturat?! se uita Nick urat la mine. Marcus ii arunca priviri ucigase dar eu raman calma, cu ochii mari in timp ce imi duc incet mainile la gatul lui si il rup.
Denisa ajunsese pana la iesire dar nu apuca sa iasa ca i-am aparut in fata si am prinso de umeri infigandu-mi coltii in gatul ei. Ea tipa si se zbatea cat putea ea de tare insa degeaba...sangele ei era asa de dulce...nu ma puteam abtine.
CITEȘTI
O viata neobisnuita
FantasyTotul se schimba cand in viata noastra intra 2 baieti ciudati. Eu, Raluca si Denisa vrem sa aflam ce e cu ei deoarece prietenele mele au sentimente pentru ei. Ar trebui sa stam departe dar pericolul ne atrage mai aproape de ei, mult mai aproape...si...