O viata neobisnuita

Cadoul misterios

Racoarea diminetii ma trezeste devreme.Ma ridic lenesa din pat sa inchid geamul si ma trantesc inapoi in pat in speranta ca mai pot dormi cateva ore, insa degeaba.
In timp ce priveam tavanul mi se desfasoara tot ceea ce s-a intamplat aseara in fata ochiilor.

"Visul a fost ciudat...puteam afla cine era tipul cosmarurilor mele, insa m-am trezit...si mai erau si acei ochi albastri frumosi..."

Mi se sparge bula gandurilor cand ceva tare ma face sa stau incomod. Ma ridic in fund sa vad ce e si gasesc un inel cu o piatra mare albastra si deasupra ei plasata o floare de crin, din acelasi material cu inelul.

"Ce frumos e!!!"  imi spun in timp ce imi pun inelul pe degetul inelar de la mana dreapta. "Oare de la cine e?" ma intreb in timp ce ma dau jos din pat, somnul sarindu-mi de tot.

Ma schimb de pijamale si imi iau un tricou negru cu un monstrulet si o pereche de pantaloni scurti, initial blugi negri insa taiati, si dau sa ies la o plimbare.
In scara, exact dupa ce incui usa o intalnesc pe Denisa care se pregatea sa mearga la repetitii "Asai, am uitat ca are azi repetitii."  Era imbracata intr-o rochita alba mulata, insa in care poti dansa in voie.

-Hei, ce faci treaza la ora asta? intreaba Denisa in timp ce cobora ultima scara si acum era in fata mea.

-Nu am mai avut somn. spun putin plictisita. Cum a fost intalnirea?

Denisa rosi puternic si izbucni dintr-o data:
-O fost suuuuper!!! si imi sari in brate. Am ras asa mult si prajitura o fost asa buna!

-Shhhhhht! Mai incet ca trezesti vecini! spun eu punandu-mi un deget la gura.

Atunci Denisa isi pune mainile la gura in timp ce isi cere scuze. Apoi isi arunca privirea pe inelul meu si isi face ochii mari cat cepele.

-Ce frumos e!!! De unde il ai? spune in timp ce imi ia mana si se holbeaza la inel.

-L-am gasit azi dimineata in pat, nu-i asa ca e tare? o intreb entuziasmata.

-In pat? Cine ti l-a pus acolo? intreba in timp ce incepem sa coboram scarile.

-Chiar nu stiu...dar imi place la nebunie!
Adevarul e ca nu m-am gandit la asta, am fost prea distrasa de frumusetea inelului incat nu m-am mai gandit la altceva.

-Vi cu mine la repetitii? intreba Denisa.

-Mda...nu prea am ce face acasa si nici nu prea am chef sa ratacesc aiurea... Apropo cu Ralu ai mai vorbit? uitasem complet de ea.

-Am vazut-o doar cand am venit acasa, venea de la magazin cu o sticla de vin... Probabil ca nu s-a trezit inca si nici nu o sa o faca prea devreme. spuse Deni si am inceput amandoua sa radem.
Probabil ca Raluca a petrecut noaptea cu Adam deoarece masina inca ii era parcata la bloc, acolo unde o lasase.

Am ajuns cu Deni la sala si iar eu am ocupat un loc pe banca. Se pare ca azi le este permis celorlalti sa asiste la repetitii. Deni se duse sa se pregateasca de dans, azi se face ultima repetitie pentru un spectacol ce va urma.
Dansatorii sunt exceptionali, insa cel mai mult atrag atentia Denisa si Nick...sunt perfecti! Absolut perfecti! Insa la o intoarcere subita Nick isi pierde echilibrul si pica, din piciorul lui iesind un zgomot inspaimantator in timp ce isi rupe piciorul.
Sar ca arsa de pe banca si ajung langa el, impingandu-ma prin multimea adunata in jurul lui si ii pun mana pe picior, ii puteam simti oasele rupte. Anu trecut am facut un curs medical care se baza doar pe oase si sanatatea lor, in concluzie ma pricep la dinastea.

-E rupt, nu o sa poti dansa ceva vreme. ii spun lui Nick care se uita mirat la mine, probabil nu ii venea sa creada ca ma pricep la medicina.

-Si ce o sa facem acum?? intrebase antrenoarea care isi puse mainile in cap de frustrare.

-Eu nu cred ca e asa grav. spuse Nick cu inocenta in glas.

-Cum sa nu? Iti simt osul zdrobit. spun enervata ca se indoieste de capacitatile mele.

Denisa se apropie si isi pune mainile pe piciorul lui si maseaza incet.

-Mie nu mi se pare nimic anormal. spuse Deni luandu-si mainile.

-Cum sa nu fie? spun si pun din nou mainile si masez incet, insa acum piciorul lui era intreg. "Cum se poate asa ceva? Eram 100% sigura ca e rupt!"

-Poate doar ti sa parut. spuse Deni cu un zambet inocent pe chip si punandu-si mana pe umarul meu.

Dupa asta Deni il ajuta pe Nick sa se ridice si o luara de la capat. "Ok...ce tocmai s-a intamplat?" imi spusesem in timp ce paraseam sala in care se desfasurau repetitiile.
"Puteam jura ca e rupt! Nu avea cum sa se vindece asa repede!" am ramas cu gandul acesta mai mult timp... Mi-am dus mana prin par si privirea mi-a cazut pe inel "Oare cine? Offff atatea intrebari fara raspuns..."

Hei lume! In poza este inelul...va puteti imagina voi un crin desenat pe el nu? Asa gen "Jurnalele Vampirilor". Sper sa va placa povestea si sa va dati si cu parerea ;)