Febril în iulie (boy x boy)

ღ Capitolul 4 ღ

Dădusem volumul încet cât să aud doar eu de aproape și mă uitasem când la clip, când la ușă. Voiam să fiu cu ochii în patru în caz că ar fi venit brunetul. Nu voiam să știe că eram unul dintre cei care îi urmăreau coregrafiile de pe internet. Exact asta mai lipsea. 

Mai luasem o gură de vin, studiindu-i bine mișcările. Devenise destul de cunoscut de când începuse să posteze coregrafiile pe care le făcea împreună cu prietenii. Vizualizările erau tot mai multe, iar comentariile erau în mare parte despre băieți. Erau o groază de fetițe disperate după craci lungi și mișcări sexy. Numele Kai apăruse de câteva ori prin secțiunea de comentarii și parcă mă enervase puțin. 

Dădusem click pe cel mai recent clip, mai trăsesem cu ochiul o dată la ușă și băusem ultima gură de vin. Nu mă săturasem, așa că pipăisem după cealaltă sticlă, stând cu ochii în ecranul laptopului și analizând totul. Cea mai bună prietenă îmi ceruse să particip la balul mascat pe care ea trebuia să îl organizeze. Îmi spusese că e nevoie de mai multe perechi care să danseze și insistase să o fac și eu. Evident că o refuzasem, însă după ce îmi spusese motivul și mă rugase frumos... acceptasem.

Reușisem să desfac a doua sticlă exact în momentul în care Kai intrase în camera mea și o scăpasem din mână fiindcă mă grăbisem să închid laptopul. Trântisem rapid ecranul peste tastatură și mă uitasem scurt spre brunet, după care luasem sticla de pe jos și mă chinuisem să nu înjur.

— Oh, wow. Ce reacție. Am intrat când nu trebuia? întrebase, făcând pași mici spre mine.

Îmi venise să-mi rotesc ochii. Vinul era împrăștiat pe parchet și jur că îmi venea să-l iau pe Kai și să șterg cu părul lui pe jos. 

— La ce te uitai? insistase și întinsese mâna către laptop.

Mă pusesem imediat cu coatele peste laptop, dându-i peste mână și privindu-l puțin încruntat. 

— Nu e treaba ta, îi spusesem, moment în care începuse să i se vadă un mic zâmbet pe față. 

Eram sigur că se gândea la prostii. Își mutase ochii pe podea, apoi la hainele mele care aparent fuseseră pătate de vin. Absolut superb.

— Roșești, mă atenționase. 

Normal că o făceam. Era extrem de cald și băusem. Faptul că intrase fix când mă uitam la unul dintre clipurile lui doar amplifica senzația de foc în obraji, deci era clar că arătam ca racul. 

— Riști să rămâi cu petele alea dacă nu-ți duci hainele la spălat cât mai repede. 

Uneori era atât de vorbăreț încât îmi venea să-i lipesc gura cu scotch. Ca în cazul de față. Plus că era foarte băgăcios. 

— Oare a cui e vina? îl întrebasem, făcând ochii pe jumătate. 

Kai ridicase sprâncenele puțin amuzat:

— E vina mea că te-ai panicat când am intrat? Cine știe ce făceai acolo, spusese, arătând spre laptop. 

Se trântise pe marginea patului de lângă mine atunci când mă văzuse încruntat și se aplecase înainte, fiind acum aproape de fața mea. Continuasem să țin mâna pe laptop, căci știam că dacă l-ar fi deschis i-ar fi apărut clipul pe care nu trebuia să-l vadă. 

Îmi mângâiase capul și mă privise oarecum amuzat:

— Nu-ți face griji. E absolut normal să te uiți la filme pentru adulți. Nu mai ești un copil.

— Eu nu caut gunoaiele pe care le vizionezi tu, îi spusesem, dându-i peste mână și îndepărtând-o de capul meu. 

Fusese atât de rapid că nici nu apucasem să inspir după ce vorbisem. Mă apucase de încheietura mâinii cu care îl lovisem și mă trăsese cu putere, ridicându-mă de pe scaun și trăgându-mă spre el. Se dăduse doar puțin mai în spate, iar eu aterizasem tocmai în poala lui. Mă ținusem de umerii lui în speranța că nu ajungeam într-o poziție și mai jenantă, după care îi simțisem mâinile înconjurându-mi talia. Îmi era efectiv frică să nu-mi audă bătăile inimii. Era în stare să-mi iasă din piept în momentul ăla.