Aurora

29. Numele Mijlociu

VICTORIA BLACK

Ideea mi-a surâs instantaneu când m-am văzut îmbrăcată într-o salopetă neagră mulată pe corpul meu. După mult timp, mi-am atins corpul și m-am uitat în oglindă cu o oarecare mândrie. Îmi plăcea corpul meu.

Îmi plăcea de mine.

Încăperea era complet luminată, cu un aer închis și un miros de putrezit infernal. Era asemănătoare cu cea din filme: cu mai multe ținte fixate în față, cu punctajul pe margine, dar și un geam care despărțea țintarele de atacant.

Doar că, în filme nu cred că mirosea chiar atât de urât. Dar asta ar putea fi explicat de corpurile de iepuri ce se aflau în descompunere pe podea, lângă țintare. Erau plini de sânge, semn că cineva și-a ales o țintă mai mult decât drăgălașă.

Cel mai probabil au fost vii în momentul atacului, iar asta mă pune din nou la interogatoriul care are o singură întrebare: Este bine că am mers pe mâna lui Khaos?

Nu vreau să-mi imaginez cum aș reacționa dacă m-ar pune să trag într-un iepure. De când îl am pe Ace, am prins milă și pentru o cioară. Un lucru la mine este clar: nu voi putea să omor în viața mea o vietate. Și, în ciuda acestui fapt, Khaos m-a adus aici să mă antreneze pentru a-i deveni mâna dreaptă într-o crimă.

Înghit în sec, liniștindu-mă atunci când nu văd nici măcar o vietate vie de după geamul de sticlă. O piatră de pe inimă pe care nici nu credeam că o am mi-a fost luată.

Îmi strâng și mai tare coada de cal din cap, simțind cum firele îmi sunt smulse din rădăcină. Nu îmi port deloc părul prins, dar la insistențele lui, am făcut-o.

Khaos vine cu două arme, iar dacă mușchii săi nu ar fi fost atât de încordați, cel mai probabil nu aș mai fi zis că urmează să mă atace și să-mi tragă un glonț în cap.

Arată complet diferit cu un pistol în mâna. Prinde altă alură feroce, chiar întunecată, de care nu știam că îmi va fi frică.

Acesta pune armele pe banca de fier împreună cu cartușele, uitându-se la mine și răsuflând, iar asta nu e pentru modul în care sunt îmbrăcată.

— Ai mai tras cu o armă până acum? spune el fără speranță, iar atunci când iau gloanțele și una dintre arme de pe bancă și o încarc, rămâne complet surprins.

La asta nu cred că se aștepta, mai ales după eșecul de dimineață unde mașina sa a avut de suferit, la fel ca și erecția sa. Așez arma corect și o îndrept către el, Khaos ridicându-și mâinile în semn de predare. Pune mâna pe gura de tragere și o trage în dreptul bustului meu, astfel încât ca el să mă privească direct în ochi.

— Deci să înțeleg că ești familiarizată cu ele, ajunge el la o concluzie care cred că l-a dezamăgit mai mult decât să-l încânte.

— Atunci când cel care te-a crescut este un mafiot, este inevitabil să nu te ducă la turniruri și să te învețe să tragi cu arma, Khaos. Și, dacă aceste turniruri deveneau din ce în ce mai dese, și tactica mea devenea mai bună. Oricum, au trecut mai bine de 8 ani de când nu am tras cu o armă, dar baza în mare parte o am, răspund mândră, iar el îmi ia arma din mână și mijește ochii la mine.

— Și în ce ai tras până acum, dacă tot te lauzi? se uită șmecherește la mine, văzând cum un om aduce o cușcă cu porumbei de afară.

Asta nu are să sune absolut deloc bine.

Inima îmi pompează din ce în ce mai tare, și pot să jur că m-am albit complet la față în momentul în care am văzut că bărbatul le dă drumul păsărilor în micul poligon de tragere.