The Mafia's Princess

• 9 •

   ~ Connor ~

"- Unde sunt?! Știi cine dracu sunt eu?!" Nenorocitul Jonise țipă, frica îi este atât de evidentă în vocea lui tremurândă. Voiam să o iau pe Sofia după ce a fugit pentru că încă nu terminasem cu ea, dar am decis să-l termin pe el primul.

Camera era întunecată, exact așa cum mi-am dorit. Capul meu se aplecă într-o parte în timp ce îmi trag vârful pistolului pe fața lui, oprindu-l chiar între ochii lui.

Împing oțelul rece mai mult în pielea lui în timp ce corpul lui tremură și fac clic pe siguranța de pe pistolul meu în timp ce ochii îi închid strâns.

"- Te rog...te rog sa nu faci asta.. te pot plati!" Şopteşte el, transpiraţia picurându-i pe fruntea palidă.

Oftând, arunc pistolul pe podea și observ că ochii lui sclipesc având speranța că rămâne în viață când îmi întorc capul pe spate. Îmi slăbesc cravata de la gât în timp ce mă întorc, ochii mei privind amuzat la starea bărbatului în timp ce mă întorc spre el și îi dau un pumn puternic direct în fața, urmat de mai multe.

Nu i-am putut da așa de ușor după ce a avut curajul să vorbească prostii despre Sofia în fața mea.

Loviturile mele devin mai puternice când gândurile despre alți bărbați care vorbesc așa despre ea îmi invadează gândurile și scaunul lui cade la pământ în timp ce stau deasupra lui, fără să mă obosesc să-mi șterg sângele de pe mâini.

Matteo îmi aruncă un stâlp de metal și îl prind fără să mă uit în timp ce îmi trec o mână prin păr, apropiindu-mă de corpul lui care tremura.

"- Cine dracu esti tu!? De ce faci asta, te rog nu!" El țipă și eu lovesc metalul rece direct de pieptul lui, o tuse uscată răsunând din el în timp ce sângele iese din gura lui murdară.

"- Esti norocos ca nu am facut asta in fata tuturor." Mă încrunt, apucându-l de guler și aruncându-l pe spate pe scaun.

Fața bătrânului era acum însângerată și bătută, cu ochii pe jumătate închiși înainte de a se lărgi când îmi recunoaște vocea.

"- D... Domnule Agost...-"

"- Domnule Jonise, tu dintre toți oamenii știi să că nu e bine să te pui cu mine, da?"

Dă rapid din cap, nefiind capabil nici măcar să-și formeze un cuvânt în gură. Jalnic.

"- De ce naiba ai spus asta în fața mea despre soția mea?" spun eu, privindu-i trupul însângerat, înghețat de frică.

Mă uit când încearcă să vorbească, dar nu reușește când tușește mai mult sânge. Îmi aduc pistolul înapoi la capul lui și sunetul împușcăturii face ecou în cameră când îmi pierd răbdarea.

"- Curață asta, am treburi de rezolvat." mormăi când pun pistolul înapoi în tocul de la pantaloni.

Servitoarea dă din cap în timp ce ies pe ușă, îndreptându-mă direct spre ceea ce odinioară era propriul meu dormitor privat înainte de Sofia.

Chiar crezuse că poate fugi de mine atât de ușor.

Deschid ușa fără să bat și stau în prag cu mâna încă pe mâner când o văd ieșind din duș, doar un prosop subțire care îi acoperă corpul.

Inconștient, o privesc de sus în jos, nu puteam nega frumusețea ei în timp ce ieșea, tot fără să mă bage în seamă.

Îmi dreg glasul pentru a-i atrage atenția când observ că vrea să-și scoată prosopul, oricât de mult mi-ar plăcea să văd ce e sub. Ochii mei privesc cum capul ei se repezi spre mine, buzele ei se întredeschise când observă prezența mea.

"- C ....ce faci..?." șoptește ea în timp ce mă apropii de corpul ei mic, ochii ei mari căprui uitându-se la mine în timp ce se întoarce, lovind peretele din spatele ei.

O privesc cum gâfâie când corpul ei se lovește de perete și un mic zâmbet urât îmi crește pe față. Era o mizerie, dar din anumite motive mi-a plăcut.

Mâna mea se mișcă spre fața ei, în timp ce degetul mare îi zboară peste obrazul unde avea mica cicatrice pe care o avea de la tăietură.

Corpul Sofiei se încordează la atingerea mea, ochii ei coborând până acolo unde era mâna mea, apoi înapoi la ochi.

"- Nu poți fugi acum, nu-i așa, principessa? Mormăi în timp ce ochii mei privesc în jos la corpul ei, prosopul mic abia o acoperă.

"- Nu ar trebui să fii un domn și să mă lași să mă îmbrac măcar?" Spune ea, pe un ton agitat în voce în timp ce încearcă să evite contactul vizual cu mine.

"- Eu? Un domn?" Mă întreb în timp ce mă uit amuzată la Sofia. Ea ținea strâns cu mâinile prosopul pe corp.

Îmi apropii buzele de ale ei în timp ce îi simt respirația tremurândă, un mic zâmbet apăru' pe buzele mele  în timp ce mă țin de obrazul ei cu o mână.

"- Cred că m-ai înțeles greșit principessa, nu semăn cu un gentleman." Mormăi aplecându-mă mai aproape, dar înainte ca buzele mele să se apropie, Sofia se ghemuiește brusc și fuge în dulapul meu, închizând ușa.

"- N...nu poți face asta!" strigă ea din cealaltă parte a dulapului. Oftez în timp ce mă îndepărtez de perete și mă îndrept spre dulap.

" - Să fac ce?" Spun eu, purtându-mă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

"- ... lasă-mă doar să mă schimb în hainele mele , bine?" Spune ea încet.

"- Și cum ai de gând să faci asta? Niciuna din hainele tale nu este în dulap."

E liniște din cealaltă parte după ce spun asta până aud brusc târâit.

Ușa se deschide și Sofia iese purtând cămașa mea, nefăcând contact vizual cu mine, în timp ce se apropie repede de sertar și își scoate lenjeria, ascunzând-o în brațe în timp ce fuge la baie.

Fața ei era roșie când a intrat în baie, ochii mei privind-o amuzați. Nu am lăsat pe nimeni să-mi poarte hainele, dar dintr-un motiv oarecare îmi plăcea ca ea să poată face asta .

Primesc brusc un telefon și mormăi supărat când ies, răspunzând lui Matteo.

"- Anastasia Novikov te așteaptă în biroul tău. Matteo oftează.

Ce dracu vrea ea?

„Voi coborî în curând". Mormăi, închid apelul în timp ce îmi trec o mână frustrată prin păr.