În pat cu Infernul

Capitolul 48

Hellena

— Spune-mi ceva ce nu știu deja!

Luca rânjește atotștiutor. Încep sa văd asemănările dintre el și varul lui. După ce am zburat mai bine de 24 de ore ca sa ajung aici, răbdarea mea este la limita.

— Vărul tău este insuportabil! spun printre dinți.

Continuă sa râdă atent la volan.

— Acum înțelegi de ce am ales să vin aici? Îl simt cum își abține un alt rânjet. Dar hai să îl lăsam pe Victor pentru altă dată, spune-mi, cât vei rămâne aici?

Caut prin geantă pachetul de țigări, dar nu pare să am noroc.

— Câteva zile, o săptămâna, poate o lună. Nu știu.

Continui să cotrobăi agitată deși sunt conștientă că nu voi găsi ce caut.

— Ți le-am aruncat, spune plictisit Luca. Ma întorc spre el, derutata. Țigările, ți le-am aruncat, cât ai fost la baie. Trebuie să renunți, Hellena. Ai slăbit mult și sunt sigur că îți neglijezi alimentația.

Cuvintele lui mă iau prin surprindere. Îmi înghit surprinderea, însă. Nu am nevoie de grija lui. Pot să mi-o port și singură. Aleg sa nu ii răspund și sa ignor complet remarcile lui. Sunt furioasa că mi-a umblat in lucrurile personale, dar și mai tare ma înfurie semnalele pe care mi le transmite. De ce trebuie să ii pese de lucrurile astea?

După douăzeci de minute îl văd cum ocolește șoseaua principala pentru a intra pe un drum pietruit.

— Hotelul meu nu este pe aici! spun asigurându-mă cu harta de pe telefon. Suntem mult prea departe de oraș.

— Chiar crezi că o să accept să stai la un hotel oarecare? Am o casa suficient de mare încât să avem loc amândoi.

Un gând înfiorător mi se strecoară pe sub piele. Victor m-ar omorî. Dacă nu m-ar iubit, desigur. Dar chiar și așa, riscul să împart casa cu Luca este prea mare.

— Trebuie să îți spun ceva! Mă întorc complet spre el, pentru a-l putea privi. Victor, nu este încântat de venirea mea aici, spun cu vocea subțiată. Nu eram in cea mai bună stare când am plecat.

— Victor este un bărbat gelos si posesiv. Știu asta. O spune pe un ton indiferent, de parcă mi-ar prezenta starea vremii.

— Deci înțeleg de ce trebuie să rămân la hotel, nu?

— Pentru a-i satisface capriciile? Nu. Nu se va întâmpla asta. Hellena pe care o cunosc eu poate decide pentru ea.

Îmi face cu ochiul si simt cum mi se usucă gura. Înghit cu greu nodul ce mi se formează in gât si trag aer in piept. Mă încordez când simt cum frânează brusc. Suntem in fata casei lui, o casă modestă, ce se aseamănă cu o cabană modernă. De jur împrejur este numai pădure, din spatele căreia se pot zări poalele munților. Cred că înțeleg de ce îi place țara asta. Este de o frumusețe atât de crudă si ademenitoare.

— Bine. M-ai convins, murmur ieșind din mașină.

Aerul rece mă atinge pana in măduva oaselor, obișnuita fiind cu caldura sufocantă din Filipine.