Capitolul X

218 9 2
                                    

Mama a venit într-o foarte scurtă vizită, aşa cum a ţinut să precizeze, ca să-mi aducă salată de boeuf, nişte aperitive, sucuri şi prăjitura promisă.

   -Păi şi cu băutura cum rămâne? întreb eu cu zâmbetul pe buze.

   -Vrei? întreabă ea surprinsă. Nu am ştiut că vrei.

   -Întocmai. Nu vreau. Oricum...nu trebuia să te deranjezi...cine va mânca toate astea? Adică...eu plec mâine dimineaţă din oraş.

   -Să fim serioşi Bogdan...la cât de mult mănânci tu, aş fi şocată dacă ar rămâne ceva pe dimineaţă. Dar, spune ea evaziv, dacă asta se întâmplă, le laşi la frigider.

   -Foarte amuzant. M-am distrat pe cinste.

   Se apropie de mine şi îmi ciupeşte puternic un obraz.

   -Auchhh! exclam eu.

   -Să fii cuminte! Îţi las bani pentru ceva?

   Zâmbesc.

   -Dacă vrei...

   A pus o bacnotă de 200 lei pe colţul mesei, şi-a luat geanta şi s-a apropiat de mine:

   -Crăciun fericit!

   -Crăciun fericit, mamă!

   Ne-am îmbrăţişat, moment în care mi-a venit să plâng, dar am reuşit să nu o fac. Am pupat-o pe frunte, după care a plecat.

   Formez numărul ei de telefon. Inima mea bate mai puternic. S-a adunat atâta entuziasm în mine, încât o să dau pe afară.

   -Alo? răspunde Alma într-un final.

   -Buuuunăăăăă, rostesc eu.

   -Buuuuunăăăă. Vin acum.

   -Da, exact asta vroiam să te întreb.

   -Calm, e doar ora ...cât e ora Bogdan?

   -E 13:00 imediat. Grăbeşte-te.

   -Stai! Am nevoie să mă ajuţi. Fii atent! Vreau să vii la adresa pe care ţi-o voi dicta. Acolo mă duce tatăl meu. E foarte aproape de strada ta, deci nu îţi face griji.

   -Despre ce vorbeşti? întreb eu confuz.

   -Ţi-am spus că, pentru părinţii mei, eu dorm la o prietenă.

   -Da.

   -Ok, şi tata mă aduce cu maşina.

   -De ce te complici? Nu poţi să baţi drumul pe jos?

   -Am bagaje!

   -Eeeee...păi ce faci te muţi aici?

    Surâde. Surâd şi eu. Îmi spune locul în care o va lăsa tatăl ei şi vrea ca eu să merg înainte ca să o ajut să aducă "bagajele".

   -Eu tot nu înţeleg Alma. Ce bagaje? Dormi la mine o singură noapte.

   -Păi da.

   -Şi atunci?

   -O să vezi. Nu mai pot să vorbesc la telefon. Ne vedem în 15 minute!

   A închis brusc. Mi-am luat o jachetă şi am dat fuga spre locul indicat de ea.

   Ne îndreptăm spre bloc cu o mulţime de bagaje. În mod evident, nu s-ar fi descurcat singură. Mă întreb ce se află în interiorul acestor pachete. Arunc o privire, dar majoritatea lucrurilor sunt în cutii, pungi mai mici, sau învelite în staniol.

O singura amantaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum