Captivă în lumea TA

24.My parents.

Accelerez pana în fata casei mele.O iau pe Helena în brațe și o urc pana la etaj,unde se afla camera mea.Parintii mei vor pleca peste o jumătate de ora.Ei dețin multe afaceri în Anglia și nu vor venii decât la sfârșitul acestui an,de sărbători. Oricum mai este nu mai puțin de o luna jumătate și vine Crăciunul.

O întind pe Helena pe pat.Ii mângâi
ușor creștetul,sarutando pe frunte.Iau o pătură din dulap,o învelesc bine,și cobor scările sa-mi conduc părinții, prefacandu-ma ca abia acum m-am trezit.
Nici nu cobor la parter și o întâmpin pe mama ce mai avea puțin și intra în camera.
-Noi plecăm.

-Știu.

Tăcem o vreme uitandune unul la altul.

-Sa faci curat..sa plătești facturile...sa nu te încaieri cu nimeni.

-Da mama.Ma sunați dacă aveți nevoie de mine.

Sunt sub presiune,mama se uita suspicios către dormitorul meu încercând sa intre.Ma foiesc de colo pana colo în încercarea de ai" tăia" putea de a vedea .

-Ascunzi ceva,tinere?Spune mama incruntanduse

-Mmnu!Doar..e mizerie..ști și. Nu vreau sa te supăr așa ca de înainte de plecare.

Mama râde. Sigur știe ca ascund ceva dar..

-Oh bine, dragule. Dar sa nu uiți,mâine Alex vine la tine,da?
-Poftim?!

-Ah, nu ti-am
spus? Râzând malefic
.
Mâine verișoara ta va venii și va sta timp de o săptămână cu tine.Parintii ei sunt plecați și. ..

-Dar eu Cum pot sta?!Nu e mica sa zici ca..

-Vei sta cu ea și te vei comporta frumos.

-Bine gata papaa! Luand-o în brațe și conducand-o pana jos unde mă aștepta tata.Ii strâng mana prietenos tați și aștept pana ies amândoi pe ușa. II urmăresc pe geam...ce greu se mișcă !Pana nu sunt la vreun kilometru de casa nu mă dezlipesc de ușă ăsta!

Perspectiva Helenei:

Clipesc încet, buimaca din ochi.Ma simt de parcă as fi fost lovită de tren.Capul și picioarele,asemeni mâinilor, le simt atât de grele încât abia le pot ridica.Sunt intr-un pat străin,uriaș în comparație cu ...camera mea...Aceasta încăpere este cu mai mare și decât sufrageria mea..și eu care ziceam ca am sufragerie mare,pfff.

Oare visez?Sunt vie după întâmplarea de aseară? Nici nu prea îmi mai aduc aminte ce am făcut aseară. Doar niște frânturi mai îmi amintesc.Eu,Mitch,alcool,tip ciudat,baie,clasicul sau. .. Și eu stand îngrozită ...neputincioasa.Ah,da și. .Jeff!Când pronunț cuvântul "Jeff" îl și văd Cum intra pe ușa transpirat și cu ochi bulbucați în cap.Ma salt în picioare pana îmi dau seama ce mare greșeală am făcut. Mă dezechilibre, picioarele parcă le am din jeleu,nu știu. Și tot ceea ce văd mai este expresia îngrozită a lui Jeff care alerga sa mă prindă din coltul celălalt al camerei...în rest..podea care se apropia și. ..

Perspectiva lui Jeff:

Mai bine,nu intram în camera,ce naiba!Doar am intrat și eu sa văd dacă s-a trezit și nebuna și cade..de unde..nu am prinso.Nici cu viteza luminii nu o puteam prinde din capătul celălalt al camerei alteia.Si acum ce sa fac.."O strâng "de pe jos și o pun din nou pe pat .Iau o compresa cu gheata pe care i-o pun pe cap.

-Nu te astâmperi niciodată, tu?Sarutandu-i gatul și încercând sa o schimb de hainele de club.

Știu ca nu am mai postat de muuuuult ...dar sper ca măcar încă o sa îmi citiți cartea...da așa e...Am vrut sa șterg cartea...dar în ultimele zile am văzut ca vouă chiar...Va pasa și place ...Va iubesc,știți, nu?Am dat multe teste și un un examen....mai mult o evaluare dar..testul tot test e!♡
Dacă va plăcut dați o pare în comm sau un vot...și da..poza e făcută de mine..de acum, cred, ca voi pune poze făcute doar de mine.☆
》》》》De acum voi posta,sper,mai des ♡♡♡ :*