Razboiul Iubirii: Capitolul VIII

165 15 0
                                    

Enzo

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


Enzo

Ies din apartamentul ei trântind ușa în urma mea. Nu-mi vine să cred că ea chiar a ales să-și petreacă seara cu maimuțoiul ăla. Dacă se atinge și cu vârful degetului de ea, îi dau foc și nu glumesc. Stau cu capul sprijinit de volan, încercând să-mi înlătur nervii. Sângele îmi clocotește în vene și regret din tot sufletul meu că i-am dat numai un pumn. Acum am în minte scenarii cum Dante ar pune mâinile jegoase pe ea. Singurul bărbat care îi poate atinge pielea catifelată, sunt eu și numai eu.

Ce tot spun? Scutur capul să-mi revin puțin la realitate, poate să o atingă oricine, deși eu îi vreau puritatea. Vreau să fiu primul bărbat din viața ei, să nu mă uite niciodată. Bag cheia în contact, pornind motorul. Nu apuc să apăs piciorul pe pedala de accelerație căci ochii îmi cad pe o fată ce este împinsă într-un perete de către un bărbat, posibil sub efectul drogurilor și al alcoolului. Opresc motorul, coborând repede din mașină, mergând către ei. Îl împing de pe ea, trăgând-o în spatele meu.

— E tot un client de al tău? o întreabă cu o scârbă de nedescris.

— Nu te interesează cine sunt eu, dacă nu te îndepărtezi în secunda asta, riști să-ți iei un glonț în cap, rostesc printre buze, scoțându-mi arma din curea.

Începe să râdă, ridicând mâinile în semn de predare. Nu înțeleg de ce e așa amuzat de situația în care se află, până ce vorbele femeii din spatele meu mă fac să-mi înghețe sângele în vene.

— Enzo Hernàndez, ești arestat pentru tentativă de omor, rostește femeia din spatele meu, având pistolul îndreptat către mine.

Până aici mi-a fost, au ăștia la dosare despre mine de nici eu nu-mi închipui. Las arma jos, ridicând mâinile sus. În mai puțin de zece secunde trei dube de mascați ne înconjoară, având de asemenea armele îndreptate către mine. Zici că au prins cel mai mare traficant de droguri din Europa. Au stai, chiar au prins cel mai mare traficant de droguri, dintr-o prostie. Oamenii se uită ca la un spectacol, unii mai scoțând telefonul făcând poze sau filmând. O observ pe Esra făcându-și loc printre grămada de oameni și împietrind la vederea mea. Dante apare și el în spatele ei, având un zâmbet de învingător pe chip. Am să-l fac să plătească pentru tot ce a făcut! Nu am să rămân închis acolo, o să angajez cel mai bun avocat și am să-l omor cu mâna mea pe șobolanul ăsta! Mă las încătușat, mergând către mașina de poliție. Deschide portiera, iar când vreau să intru, Esra apare lângă mașină, certându-se cu jandarmii.

— O să-ți fiu alături! exclamă hotărâtă.

Deși țin să o cred pe cuvânt, aleg să o îndepărtez. E cel mai bine așa. În patul meu n-am cum să o bag, iar dacă Dante o bagă înaintea mea nu mai îmi este folositoare la nimic.

Jocul Pasiunii: Războiul iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum