Încă de la naștere Taehyung este diagnosticat cu o boală rară iar din pricina acesteia părinții săi sunt forțați să-l izoleze de restul lumii.Insă șirul evenimentelor neplăcute nu avea să se termine atât de ușor,căci la scurt timp după nașterea micu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"𝑃𝑜𝑣 𝑇𝑎𝑒ℎ𝑦𝑢𝑛𝑔"
Priveam stingher către fulgii de zăpadă care dansau în voie până să se așterne peste brazii încărcați deja cu prea mult omăt, vântul șuiera ușor pe semne că furtuna va începe cât de curând, în dreapta mea se afla prietenul meu și singurul în care aveam încredere,iar în ciuda faptului ca niciodată nu-mi spunea nimic, sau nu putea râde la glumele seci pe care le făceam adesea,s-a dovedit adesea un sprijin și o sursa mica de fericire,care a colorat ușor chiar și lumea mea gri și întunecată.
Timpul trecea alene,exact cum erau de fiecare data serile de iarna cu(,)care eram obișnuit,în camera slab luminată singurul zgomot provenea de la ceasul din colțul camerei,pendula răsuna ușor creând o ușoară stare de disconfort asupra mea, era liniște,mult prea liniște,chiar și pentru mine,iar asta m-a făcut sa ma întreb unde era ea defapt, am întrebat-o pe Margaret iar din ce mi-a spus în camera ei nu era prezenta, conacul nu era relativ atât de mare,însă desigur dacă nu-l cunoșteai îndeajuns de bine,îți era oarecum dificil sa faci distincția între ușile camerelor, căci toate arătau relativ asemănător.
Ies timid pe holul imens apoi ma îndrept direct către bucătărie, gândit ca Hina ar putea fi mai mult ca sigur acolo,deschid ușor ușa dar o închid imediat când o observ doar pe Margaret care se pare ca a adormit din nou în timp ce televizorul este deschis.
Străbat din nou holul apoi intru din nou în camera slab luminată, privesc către geam apoi gândul în fuge către singurul loc în care Hina s-ar mai putea afla,ma încalț imediat apoi îmi iau repede paltonul din cuier ieșind ușor pe ușa,ma îndrept către vechea biblioteca a conacului sperând ca Hina nu a luat seama vorbelor mele și a plecat într-adevăr pe o astfel de vreme.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"𝑃𝑜𝑣 𝐻𝑖𝑛𝑎"
Mă apropii de șemineul în care focul ardea cu putere,având în brate teancul de cărți pe care le-am ales în speranța în care voi afla ceva legat de "boala" de care suferă domnul Kim.
