Încă de la naștere Taehyung este diagnosticat cu o boală rară iar din pricina acesteia părinții săi sunt forțați să-l izoleze de restul lumii.Insă șirul evenimentelor neplăcute nu avea să se termine atât de ușor,căci la scurt timp după nașterea micu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
┏━•𝐶ℎ𝑎𝑝𝑡𝑒𝑟 𝐼𝐼𝐼:𝑈𝑛 𝑝𝑙𝑎̂𝑛𝑔𝑎̃𝑐𝑖𝑜𝑠•━┓
Desi puritatea zãpadei era acum pãtatã de sãngele micuțului care statea întins pe aceasta,primind în continuare picioare în burtã din partea bãiatului mai mare,acesta doar isi acoperea capul stând gemuit fãrã ca mãcar sã încerce sã riposteze,în timp ce fetița striga din toți plãmânii fãrã ca sã poatã interveni cãci era ținutã strans de cãtre ceilalți doi bãieței care priveau la fel de socați la scena care se desfãsura în fața lor dar si la cruzimea de care dãdea dovadã prietenul lor.
Pentru o clipã bãiatul mai mare se opri doar ca sã-l priveascã pe cel care statea întins pe zãpada rece apoi rânji satisfãcut cãtre acesta si se apropie de prietenii sãi,plecând împreunã cu acestia ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Fetița fugi numaidecât cãtre bãiatul care stãtea încã inconstient pe zãpada rece,îl ridicã cu greutate apoi porni împreunã cu acesta cãtre pãdurea deasã acoperitã de zãpadã si învãluitã într-o ceațã densã.
Merse mai bine de câteva minute bune, străduindu-se să-l susțină și pe băiețelul care era acum leșinat din cauza loviturilor primite în repetate rânduri.
"𝐍𝐮-𝐭̗𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐠𝐫𝐢𝐣𝐢,𝐩𝐫𝐨𝐦𝐢𝐭 𝐜𝐚̃ 𝐨 𝐬𝐚̃ 𝐚𝐦 𝐠𝐫𝐢𝐣𝐚̃ 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐧𝐞!𝐓𝐞 𝐫𝐨𝐠 𝐬𝐚̃ 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐳𝐢𝐬𝐭𝐢 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭̗𝐢𝐧,𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐚̂𝐧𝐝 𝐯𝐨𝐦 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐚̃𝐬𝐮𝐭̗𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐞𝐬𝐜..."vorbi fetița cu glas moale,în timp ce continua sã cutreere pãdurea deasã în care te-ai putea pierde dacã nu ai cunoaste-o îndeajuns de bine.
Dupã alte câteva minute bune de mers pe jos,cei doi copii ajunserã într-un final în pragul cãsuței slab luminate din hornul cãreia iesea timid fumul cenusiu în rãcoarea iernii.Cãsuța era modestã si nu prezenta absolut nimic special nici în interior dar nici în exterior,în schimb pe unul dintre pereți erau atârnate tablourii cu membrii familiei dar însã în câteva dintre acestea chipul fetiței era complet altul fațã de fetița la care bãiețelul se uita acum cu curiozitate în timp ce aceasta îi curãța rãnile.
Dupã câteva minute bune în care bãiețelul studiase cu mare atenție fiecare tablou îsi fãcuse curaj într-un final sã rosteascã:
"𝐀𝐚...𝐢𝐚𝐫𝐭𝐚̃-𝐦𝐚̃ 𝐜𝐚̃ 𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛 𝐝𝐚𝐫...𝐚̃𝐦 𝐟𝐞𝐭𝐢𝐭̗𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐚𝐛𝐥𝐨𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐬,𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐨𝐫𝐚 𝐭𝐚?𝐓𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̃ 𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐞𝐦𝐚̃𝐧𝐚𝐭̗𝐢...."rosti cu jenã micuțul,ferindu-si privirea de cea a fetei.
