Selena
Cred că n-am fost niciodată mai uşurată ca în momentul când m-am retras în sfârşit în camera mea. Sal apare în pragul uşii mele şi vine cu niciun pretext.
Nu mă aşteptam la prezenţa lui, dar la o scuză inventată mărturisesc că o făceam. Pretextul ar fi fost modul în care ştiam că totul e în regulă şi, deşi mă aştept ca lucrurile să fie oarecum spulberate, nu am vrut să înceapă aşa.
Înghit o minge de vinovăţie care mi se înfige în gât, odată ce i-am deschis uşa şi îl las să intre. Totul se simte diferit acum.
Estea aceeaşi cameră, acelaşi Sal, acelaşi eu, dar cumva nu mai funcţionează. Nu că a existat vreodată ceva.
Poate că nu sunt aceeaşi eu.
Îi datorez o scuză de proporţii epice şi vreau să ştie că nu am vrut niciodată să se întâmple ceva. Dregându-mi glasul, aştept să vorbească, dar nu o face.
Acum fac câţiva paşi, dându-mi răgaz să găsesc cuvintele potrivite. În schimb, el spune:
- Îmi cer iertare, Selena, oftează el, trecându-şi mâna prin păr:
- Nici măcar nu mi-am dat seama de faptul că astăzi era înmormântarea şi că eticheta apariţiei e una obligatorie pentru familia Castellano. Nu-mi ceri niciodată nimic şi nici măcar nu mi-am luat o zi liberă pentru noi. Tocmai am anulat întâlnirea cu avocatul pentru a-mi petrece seara cu tine. Deci, nu merit vreun premiu pentru logodnicul iubit al anului. Tu şi cum mine nici măcar nu ne-am culcat împreună şi suntem cumva echivalentul iubitului de liceu cu iubita.
Acum fac câţiva paşi înapoi şi mă las pe canapeaua camerei.
- Wow. Acesta nu este răspunsul pe care îl aşteptam. Eşti atât de... calm?
În loc să răspundă la asta, înclină o sprâneană înţelegătoare şi spune:
- Dacă aş intra aici şi ţi-aş spune că verişoara ta care obişnuieşte să-mi facă avansuri mi-a ales hainele unui eveniment, dar îmi pare rău şi nu se va mai întâmpla niciodată, ţi-aş face rău?
Mă încrunt, gândindu-mă la scenariul din capul meu. Ar fi enervant, cu siguranţă.
Insultător,cu siguranţă. Dar ar durea?
Ar trebui să doară. Dominic nici măcar nu e nimic pentru mine, dar toată implicarea în legătura cu Sia m-a intrigat... şi totuşi, sper că nu deranjat, pentru că nici nu suport să mă gândesc la asta.
- Relaţia noastră nu e una corectă, spun. Adică, nu a avut timp să crească. Ea a venit de la sine.
- Aşa e, acceptă el.
Mă mişc puţin pe canapea, atât de inconfortabilă în acest moment şi totuşi neputincioasă să fac ceva. Calmul lui Sal mă ţine aici ca pe un ostatic, încât mă gândesc că poate nici nu-i pasă cu adevărat. Nu sunt sigură dacă mă întreb pe mine sau pe el, dar cuvintele ies să le auzim amândoi:
- Ce facem aici, Sal?
- Nu sunt sigur, Selena, răspunde el sincer, băgându-şi mâinile în buzunare. Nu sunt supărat, nu am niciun drept şi dacă aş crede că ai fi mai fericită... nu ştiu, poate chiar ţi-aş oferi libertatea de alegere.
Dragostea înseamnă a dori ca cealaltă persoană să fie fericită, chiar dacă e fericită fără tine. Dacă e să fiu sinceră, i-aş spune lui Sal asta.
Dacă într-o zi se hotărăşte că nu sunt suficientă pentru el, nu m-aş supăra. L-aş elibera şi i-aş dori toate cele bune. Deci, asta înseamnă că îl iubesc sau că nu îl voi iubi niciodată?
- Bărbăţia mea e puţin şifonată că până şi răufăcătorul acestei case a ştiut să facă gesturile necesare pentru logodnica mea, dar măcar acum am realizat asta, nu?
Nu ar trebui să chicotesc, dar rezumatul lui e haios. Sal îmi oferă un zâmbet uşor autodispreţuitor, apoi îşi scoate haina costumului şi spune:
- În orice caz, îmi petrec noaptea aici în seara asta.
Asta îmi topeşte amuzamentul foarte rapid:
- Nu pentru...sex, spune el, văzându-mi panica. Voi pleca dimineaţă, dar trebuie să începem să ne cunoaştem.
* * *
Acest lucru e ciudat.
Nu pot să adorm ştiind că Sal este în pat cu mine. Nu pot să cred că Sal este în pat cu mine. Dintre toate lucrurile pe care le-am crezut că l-ar putea aduce aici, "un cadou vestimentar de la Dominic" nu era pe acea listă.
A dormi la mine astă-seară este cel mai posesiv lucru pe care Sal l-a făcut vreodată, dar în timp ce mă uit în întunericul dormitorului meu, prezenţa lui pare atât de nefirească, încât mă întreb dacă mă voi putea acomoda vreodată cu asta.
Probabil. Să spun că nu mi-am făcut un obicei din a dormi în pat cu bărbaţi, pare o glumă, dar milioane şi milioane de femei se descurcă, nu-i aşa? Cu siguranţă le place.
Dar ce simt eu?
Nu mă pot opri să mă gândesc la aceasta şi când nu ştiu exact ce idee să-mi fac, mi-am dres subtil glasul, doar ca el să ştie că nu am adormit.
- La ce te gândeşti? spune.
Îmi ridic capul, împingând perna în jos pentru a-i vedea faţa.
- La o mulţime de lucruri, am recunoscut.
- Ca? Împărtăşeşte câteva cu mine, spune el.
Mă gândesc la momentele petrecute cu Dominic şi n-ad fi crezut că trebuie să-i raportez lui Sal - nu a făcut nimic deplasat.
Şi probabil dacă i-aş povesti că am petrecut, chiar şi câteva momente singuri, cu siguranţă reacţia ar fi una exagerată.
Dar parcă nici n-aş vrea să încep o căsnicie cu secrete.
- Sper că eşti fericită cu mine, zice el deodată, distrăgându-mi atenţia de la dilemele mele.
- Eu... ei bine, toate astea sunt ciudate. Nu am avut ocazia să acoperim multe lucruri despre care oamenii într-o relaţie normală ar trebui să le facă înainte de a deveni soţi.
- Lucrurile se vor aşeza, Selena. Dominic a venit aici, crezând că îşi va extinde teritoriul financiar.
Mă uit la el, surprins de calmul lui în timp ce vorbeşte de aproape un război în familie.
- Crezând...? Sună puţin conspiraţionist...
- Va fi.
Înghiţind, întreb:
- Nu ar trebui ca lucrurile să se aşeze acum, odată cu moartea lui Mateo? Şi care e rolul tău în toate astea? Ai unul?
- Vreau ceva al meu, care să... să ne scoată de sub degetul lui. Voi încerca ceva singur, dar nu vreau să te bag şi pe tine în asta, aşa că vei afla doar la momentul potrivit.
Deodată îmi amintesc despre vorbele lui Dominic în acea noapte din bibliotecă, cum de fiecare dată când are încredere în cineva, acela îl face să regrete.
- Înţeleg că eşti tentat, dar nu aş vrea să ţi se întâmple nimic rău, am spus, neputând să nu mă gândesc ce s-ar întâmpla cu mine şi familia mea, dacă i s-ar întâmpla ceva.
- Dominic nu este prietenos, Selena. El este manipulator. Încă nu cred că ai înţeles asta.
- Atunci dacă crezi într-adevăr asta de ce să te lansezi în contraofensive sinucigaşe?
El oftează:
- Atotştiutorul Dominic Castellano.
CITEȘTI
Man or a Monster
Romance"Toți au încercat să mă avertizeze. Ei au jurat că este periculos și că posedă mai multă putere decât ar trebui un om. Au spus ca e viclean, că ma va ruina și nici nu aș ști că o face. Cred că greșeala mea a fost că nu i-am crezut.'' În acest "bas...
