Capitolul 27.(T)

313 25 4
                                    

În urmă cu doi ani jumate

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

În urmă cu doi ani jumate

Mikael

Sunt un prost? Cel mai mare. Şi ce am făcut? Am stat şi am privit cum o sălta poliția. Dar nu o să rămână aşa. Imediat cum am ajuns la loc sigur, l-am sunat pe Carter şi l-am pus la punct cu tot. S-a dus cu avocatul la secție să o scoată pe Milla, care pare că a avut o noapte pe cinste.

Iar eu ce am făcut în timpul ăsta? M-am dus şi i-am vânat pe nenorociți ăia de polițai care au lovit-o. Primul a fost cel care a săltat-o, l-am prins la baie unde am avut grijă să nu m-ai poată merge pentru o perioadă. Apoi pe comisar l-am prins acasă. Am dezactivat frumos toată rețeaua şi am intrat ca la mine acasă. Am stat frumos în biroul lui cu un pahar de vin şi pistoalele pe masă. Probabil se aştepta, fiindcă nu a fost deloc surprins.

-Mikael Verga. Ce te aduce în biroul meu personal? Zâmbea ca un idiot şi mai că îmi venea să il şterg.

-Ah, Alex şi eu mă bucur să te văd. Se apropie şi se aşează pe marginea biroului.

-Tocmai ce am plecat de la iubițica ta. Cum mă aşteptam, taică-tu a venit imediat să o scoată. Pe asta n-am mai văzut-o, cei drept, nu se compară cu celelalte. Mi-a plăcut al naibii de mult să o plesnesc, recunosc. Poate mă laşi să o încerc. Zâmbesc ca un idiot şi abia mă abțin să nu iau unul din pistoalele astea şi să-i trag un glonț drept în frunte. Şi el e şi mai idiot fiindcă crede că eu nu ştiu de camerele ascunse, care nu m-ai funcționează şi nici n-or să funcționeze pentru o perioadă.

-Pun pariu că e virgină. Cu astea fiind spuse, mă ridic şi îl dau cu capul de birou apoi îl las să cadă pe jos.

-N-ar trebuii să-ți subestimezi niciodată inamicul. Asta e prima ta greşeală. A doua ştii care e? Mă aplec şi îl iau de păr, îi ridic capul să mă poată vedea. Nunca toques a la esposa de tu enemigo. Fiindcă se va termina urât, foarte urât, exact cum voi termina eu cu tine. Scot din buzunar sfoara şi îl leg de un scaun, apoi îmi fac de cap cu el.

Două ore mai târziu mă spăl pe mâini şi mă grăbesc să trec pe la Milla să mă asigur că e bine. Afară a început să plouă cu găleata şi eu sunt cu motorul, dar totuşi nu-mi pasă câtuşi de puțin.

-Cicatricea ta este frumoasă, nena, dar refuz să permit ca trupul tău să mai fie marcat de vreo altă cicatrice cât timp trăiesc eu. Încremeneşte şi pentru o secundă stăm aşa în tăcere.

-Nici nu le-ai văzut şopteşte trăgându-şi nasul.

Le-ai? Sunt mai multe?

Trag aer în piept şi o întorc cu fața spre mine.

-Nu e nevoie să le văd ca să ştiu. Îmi e de ajuns doar să arunc o privire asupra ta şi rămân fără cuvinte.

Ochii ei mari şi sticloşi mă privesc acum. E tristă şi nu-mi place să o văd aşa. Dărâmată.

Queen~Black. Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum