Ea e doar o fată orfană care a avut o copilărie urâtă, nu îi place să fie atinsă şi nu are încredere decât în apropiați.
El e pus de tatăl ei biologic să aibă grijă de ea şi devine obsedat de tot ce înseamnă ea.
Ce se întâmplă când aceştia se lasă...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
În urmă cu doi ani jumate
Milla.
Vă jur că inima mea a puşcat puțin. Nu ştiu cum de are atâta putere asupra mea sau cum de reuşeşte să mă facă să o iau razna şi să mă liniştească în acelaşi timp.
Abia ne am întâlnit în săptămânile ce au urmat, dar i-am simțit ochii pe mine ori de câte ori intram într-o sală. În schimb nu mi-au scăpat micile ocheade aruncate ici colo sau făcutul cu ochiul, pupici şi chicotelile lui Jayne.
Şi să fiu sinceră? Stau ca pe ace după sărutul ăla. Şi nu e vorba că sărută rău sau ceva de genul, problema e că trădătoarea de mine tânjeşte după alt sărut.¡Dios, este tipo es adictivo!(Doamne, tipul ăsta creează dependență!)
-Pământul către Milla! Îmi iau privirea de pe brunetul din colț, care mai nou îmi invadează visele şi mă uit la prietena mea care se luptă să termine un senviş cu şuncă şi ce şi-a mai luat ea acolo.
-Ce?
-Salivezi. Mă încrunt şi instinctiv mă şterg la gură.
-Stai, ce?
-Te uiți la el de parcă l-ai mânca! Îmi dau ochii peste cap.
-Ba nu!
-Ştiu ce vorbesc, simt tensiunea dintre voi doi de la un kilometru. O pot tăia cu cuțitul chiar.
-¿Alguien te ha dicho alguna vez que eres irritantemente adorable? (Ți-a spus cineva vreodată că ești enervant de adorabilă?)
-Yo también te amo. (Și eu te iubesc) Când a aflat că vorbesc spaniolă m-a bătut la cap să o învăț câteva cuvinte, majoritatea fiind înjurături, bineînțeles.
-Şi ce facem de Día de los Muertos? Îşi pune exasperată mâinile în cap când îmi vede fața de neştiutoare. Cum de eşti de origine spaniolă şi nu cunoşti tradițiile?
-Doar pe jumătate. Tata era spaniol, mama americancă şi mai nu ştiu ce. Nu am de unde să ştiu tradițiile dacă nu am crescut cu niciunul. Imediat îi văd vinovăția de pe față şi o asigur că e în regulă.
Am continuat să ne luptăm cu prânzul şi să ascultăm anunțurile care răsună destul de tare în toată sala.
Au început probele pentru majorete şi ultimele ore erau suspendate pentru că era nu ştiu ce meci.
-Super. Asta înseamnă că pot să plec acasă să dorm.
-De fapt nu poți, fiindcă suntem obligate să mergem la preselecțile pentru majorete. Mă uit la ea ca la maşini străine şi îmi accept repede soarta.
Bineînțeles că a fost un eşec total, Melissa, care aparent e şefa majoretelor, mi-a pus piedică când făceam o piruetă şi astfel am ajuns la cabinet cu gheață pe gleznă. Asistenta a zis că am noroc, nu e nimic rupt, ci doar umflat şi că va trece repede.
