Imperfecta

Capitolul 19

Mă uit în oglindă pentru a doua oară și îmi place ce văd. Niște pantaloni scurți din denim și un tricou alb. Ceva simplu, însă ceva practic, oricum nu voi sta foarte mult îmbrăcată așa, până la urmă este o petrecere la piscină, iar toată lumea v-a fi îmbrăcată în costum de baie.

Îmi pun costumul meu negru în geantă și niște haine de schimb, doar în cazul în care vom merge la Beth acasă, după petrecere. Îmi pun ochelari negri și ies din camera mea, apoi mă duc la Cora să văd dacă este gata.

Atunci când vreau să deschid ușa, acesta iese repede și se ciocnește de mine. Se uită la mine, iar apoi dă din cap fericită.

-Mergem?

-Da. Îți foarte bine, în sfârșit o ținută drăguță.

-Bine, cum zici tu, hai să mergem.

Ieșim din casă, unde ne așteaptă Blake. Eu mă așez în fața lângă acesta, iar Cora se uită urât la mine. Mă uit nedumerită la ea, dar acesta nu mă bagă în seamă, așa că îmi îndrept privirea spre telefon.

Ajungem unde este petrecerea și se pare că este la Max, de ce nu mă mir. Eram sigură că nimeni nu-mi v-a spune că petrecerea este la el. Oricum de data asta nu mai are ce să-mi facă, sunt cu Blake și cred că nici nu mai are curajul acela infect.

Max când intrăm ne întâmpină cu un zâmbet, mai puțin pe Blake, însă încearcă să schițeze un zâmbet fals. Ne întâlnim cu Beth toți trei, acesta ne întâmpină călduros și Beth m-a apucă de mână și ma trage spre o cameră mai retrasă.

-Ești cu Blake?

-Da...adică nu...defapt nu știu...zic confuză.

-Dar nu ți-a spus dacă sunteți sau nu...adică e ciudat...spune, uitându-se la perete. Întreabă-l, așa vei știi dacă ai relație sau nu.

-Bine, dacă zici tu...mă duc să-l întreb. Ies din camera și ma duc Blake cu teamă în ochi.

-S-a întâmplat ceva?

-Amm...voiam să te întreb dacă e ceva între noi, adică ne-am sărutat și am crezut că...încerc să vorbesc cât se poate de controlat, dar bătăile inimii mă încurcă. Blake se uită la mine amuzat, apoi spune:

-Da, suntem împreună! Se uită la mine cu un zâmbet mare, apoi mă ia de mână și mă duce la bar.

Dintr-o dată am simțit pe șira spinării un curent rece, ce-mi traversa tot spatele. Mi-am întors capul și l-am văzut pe Max rezemat de perete, uitându-se cu ură la mâinile noastre.

Acum că sunt împreună cu Blake, nu mai are ce să-mi facă. Dar stai, mama se întoarce săptămână asta, adică luni, nu îmi mai sta în cale Max, dar acum o să-mi stea mama. Însă mai e și Cora, care nu este de acord cu relația mea cu Blake, ea și-ar fi dorit să fiu cu Max.

Asta nu contează mai mult decât faptul ca mama va afla că am un iubit. Nu o să-i placă deloc, dar nici de nota mea de 8 pe care am primit-o la chimie. Totul e un dezastru, nu trebuia să accept această relație, dar nici nu puteam refuza, pentru că îl plac foarte mult pe Blake. Și pe-o deoparte e și Max care strică totul între mine și Blake, însă uneori chiar am nevoie de asta. Cred ca cel mai bine îl lăsăm pe Max sa strice totul și poate așa nu mai ajungeam în încurcătură asta.

Mă uit la ceilalți adolescenți și observ cum aceștia cu entuziasm dansează, cum beau acel acool ce le invadează mintea și faptele și cum se săruta unii pe alții fără nicio reținere. Mă simt inconfortabil, adică mereu mi-am dorit să fiu la fel ca Cora, dar îmi dau seama că asta nu-i pentru mine.

Îmi pun privirea pe Blake, iar acesta mă privește cu un zâmbet dulce, îmi întorc privirea, iar acesta cade pe Max care este în continuare sprijinit de perete. Acesta se uită atent la mulțimea adolescenților ce se distrau, însă el părerea pierdut.

Am simțiți dintr-o dată dorința de a merge la el să-l întreb ce are și să-i fiu alături, dar mi-am pierdut gândul când Blake m-a luat de mână. M-am uitat la el pierdută, dar acesta nu a băgat de seamă și m-a tras după el.
Ajungem în fața lui Max, iar acesta rămâne surprins când ne vede.

-Tare petrecerea, frate! Spune Blake bucuros.

-Tare, gagica...zice mormăind, însă Blake nu l-a auzit. Eu când aud mă înroșesc și îmi las capul în jos ca să nu-mi vadă roșeața din obraji. Max mă observă și îi pare un mic rânjet pe față, când simt ca mi s-a dus toată roșeața îmi îndrept capul. Acesta dă din cap în semn de mulțumire și se uită la mine atent.

-Când începe petrecerea la piscină?

-Când vreți voi, doar să ziceți...

-Super! Pai ce-ai zice dacă începe acum,  zice entuziasmat.

-Bine, dacă vreți vă puteți duce să vă schimbați pentru piscină, deoarece cred că nu veți mai avea timp s-o faceți. Iar eu între timp îi voi anunța pe ceilalți.

-Bine, noi plecăm. Mă apucă de mână și mă trage după el la etaj. Acolo ne despărțim și ne ducem în camere separate să ne schimbăm.

Îmi îmbrac costumul negru și îmi pun ochelari pe ochi. Ies din cameră, dar când să ies pe ușa sunt luată înăuntru de Cora și Beth.

-Deci ești împreună cu ratatul ăla de Blake, spune Cora nervoasă. Și când aveai de gând să-mi spui? Dacă nu-mi zicea Beth, până acum eu n-aș fi știut.

-Off, scuze, dar nici eu nu mă așteptam la asta...în plus nu cred ca o să țină...

-De ce? Întreabă Beth, uitându-se ciudat la mine.

-Pentru că mama se va întoarce, iar ea e foarte strictă cu mine...am luat și un 8 la chimie, iar mama o să-și iasă din pepeni. Zic printre suspine.

-O, hai, e doar o notă, până la urmă ai doar zece pe linie. Fac un schimb de priviri cu Cora, iar amândouă ne punem mână pe cap. Beth se uită nedumerită la noi.

-Mama mea are o problema grava când vine vorba de notele mele, mereu trebuie să am zece. Mama are o gândire destul de toxică, încerc de fiecare dată s-o mulțumesc, dar pe ea nimic n-o mulțumește.

-Și tatăl tău? Beth se uită la mine cu tristețe.

-Nu l-am cunoscut, a lăsat-o pe mama înainte ca eu să mă nasc și cred că mama din cauza asta e atât de rece. Atunci când a avut nevoie de el a lăsat-o la pământ, iar asta a făcut-o femeia din ziua de astăzi. O femeie dură cu o carieră de succes, iar cum zic alții cu o fiică perfectă, dar eu în ochii ei sunt imperfectă. Deseori mi-a reproșat că sunt la fel ca tata, o persoană egoistă căruia nu-i pasă de nimeni, iar eu am crezut-o. Dar cu timpul mi-am dat seama că nu sunt eu cea egoistă, ci ea este. Din totdeauna mi-a controlat viața și nu m-a lăsat să am propriile decizii.

Beth se uită la mine cu tristețe și vine spre mine să mă îmbrățișeze. Mă ia într-o îmbrățișare de urs, apoi se apropie și Cora care ne strânge în brațe pe amândouă. Ne despărțim din îmbrățișare și îl observ pe Max care se uit la noi în cameră, apoi când a observat că aveam privirea fixată pe ușa a plecat.

Cred că ne-a ascultat conversația...acum știe adevărul despre mama mea...