Cartierul crimei...(+18)

Capitolul 12- Promit

-Deci ? Vi cu noi sau nu ? Dar, gandeste-te bine. Nu lasa frica sa te intimideze . Ne vom intoarce . Spune Adam serios .

-Cand ? Intreb eu , sovaind .

-Curand , raspunde el , ocolind putin raspunsul . Il privesc putin si ii observ ochii ageri ce ma privesc cu convingere si speranta ca o sa ma duc cu el , nasul perfect chiar de deasupra gurii aceleia pe care as saruta-o...

-Scuze, nu vreau sa vin .Prefer sa raman aici . Spun , dupa ce imi limpezesc creierul de tampeniile legate de sarutarile pe care i le-as da lui Adam . Adam , vechiul meu prieten . Era ca un frate pentru mine, cum as putea sa ma gandesc la sarut ? Un frate ce a cam capatat muschi de-a lungul timpului, ce-i drept, dar totusi frate . Trec pe langa el, cu o atitudine sfidatoare, demonstrandu-i ca pot sa fiu si in dezacord cu el, daca vreau . 

 Dar nu a durat prea mult momentul meu de glorie, pentru ac ii aud vocea dura spunand : 

-Eh, nu conteaza daca vrei sau nu. O sa vi oricum . Haideti baieti, luati-o voi inainte si incalziti motorul. Baietii pleaca, dar eu nu am opresc sa ma uit, ba chiar imi grabesc pasul, sperand ca ma va lasa in pace, eram pe punctul de a incepe sa fug, cand ii simt mainile mari pe soldurile mele, ridicandu-ma de la sol si facand cale intoarsa . 

-Adam, lasa-ma in pace ! Am spus ca nu vin si gata ! tip, dar el spune amuzat :

- Oh, si tu crezi ca un simplu NU , venit din parteata , m-ar putea face sa ma razgandesc sau sa-mi impiedice micile planuri ? Pff... credeam ca ma cunosti mai bine de atat . Ma dezamagesti...Era clar ca nu-l dezamageam, nu la propriu, el glumea si avea un ton de batjocura. Un ton ce-l are din ce in ce mai des de cand sunt aici . 

-Doamne , stii ca te urasc Adam ? intreb , iar el ma lasa pe jos si ma intoarce cu fata spre el. 

Ma priveste adand in ochi, iar eu ma uit atenta la el, pierzandu-ma pentru cateva momente acolo .

-Chiar o faci ? intreaba pe un ton cald . 

-Ce anume ? intreb si eu, pe un ton de miere, inca privindu-i ochii . El isi pune mainile pe obrajii mei , iar cu degetul mare al mainii drepte, incepe sa-mi deseneze cerculete invizibile pe obraz . Inghit in sec , apoi intredeschid buzele pentru a raspunde , dar el se apleaca spre mine , incercand sa ma sarute. Ma las purtata de val si...

 Il lovesc cu toata puterea cu pumnul in stomac, iar el, socat siindurerat, sper, se apleaca gemand, astfel eliberandu-ma pe mine . Plec de langa el, alergand pana la jumatatea drumului , cand...

Ghinion sau nu , ii simt mana prinzandu-ma cu putere de par . Scrancesc puternic , dar el vazand asta, in loc sa se opreasca, zambeste stramb , apoi spune : 

-Dracusor ce esti...Iti voi arata un loc special pentru asta . Sunt sigur ca o sa-ti placa. Sau nu .  

 Ajungem in fata masinii lor, trecand de portarul scolii, nu stiu cum, pur si simplu . El chiar are multe cunostinte si relatii pe aici...

 Deschide usa din dreptul locului pasagerului, in fata, apoi se aseaza , pe mine obligandu-ma sa-i stau in poala, nemai avand loc .Alt loc. Murmur putin, il injur cu voce tare, dar el si amicii lui doar rad , apoi pornesc masina , luand-o din loc . 

Inima imi batea ca nebuna , anuntand ca imi va sari din piept , din moment in moment . 

-Te rog sa ma lasi sa plec inapoi . Opreste , te rog. Zic eu, aproape plangand .

-Oh, dupa ce-mi spargi ficatul , ma rogi... Oh, asta e perfect ! Spune ce un ton amuzat, iar ceilalti incep sa rada . Il privesc cu ura, apoi continua : Asculta, nu va fi asa de rau . Si ne vom intoarce . Promit.

El...el tocmai mi-a promis  ceva ? 

Buna ! scuze de greseli ! :D