Russian Roulette

                                                                     Prolog

              Carolina verfica pentru ultima oara usa barului, era inchisa. Era tarziu, trecut de miezul noptii cu siguranta. La cei 19 ani, lucra de zor in acest bar mizer din Berlin, trebuia sa suporte toate acele aberatii ale betivilor doar ca sa poata rezita in facultate. Era din Brake, dar locuia si studia la Berlin.

         Fata casca. Era o liniste obisnuita pentru o noapte de ianuarie friguroasa. Fulgi cadeau usor incadrandui fata alba si facand-o sa semen cu a unui inger. 

    Merse cativa pasi si apoi se simti ca si cum cineva ar urmari-o. Isi intoarse privirea cristalina catre locul de unde se simtea privita. Nu era nimeni. Fata isi duse mainile in jurul corpului incercand sa se incalzeasca si grabi pasul, dar nu ajunse departe pana un barbat ii iesi in cale.

Fata tresari atunci cand il vazu, dar incerca sa nu arate asta si incerca sa mearga mai departe. Erau un brabta inalt, bine facut cu o figura acrsa, ce te facea sa te gandesti doar la filmele acelea de actiune in care personajele principale sunt rusi.

Barbatul se puse inaintea ei:

- Ce faci papusa? accetul lui era atat de prost. Se vedea ca nu era neamt. Nu ii placea acest lucru, dar Carolina gandi ca e doar un betiv pe care nu trebuie sa-l bagi in seama.

Incerca sa treaca pe langa el. Barbatul o apuca de mana tragand-o langa el. Nu duhnea a alcool, acest lucru o facu pe Carolina sa se sperie mai tare ca niciodata.

- Nu ai de gand sa imi raspunzi?

- Da-mi drumul.

- Imi pare rau papusa, dar nu pot face asta.

     Fata incepu sa se zbata, incerca sa scape, trebuia sa scape din stransoarea lui, dar degeaba. Barbatul era mult prea puternic. Isi ridica mana asupra ei si o plezni cu putere. Fata cazu sub presiunea loviturii. Lacrimile ii curgeau acum patandu-i obrajii albi. Carolina stia ca nu era de bine, stia ca acum era mai serios decat fusese pana acum vreodata.

    Barbatul o ridica zmucind-o. Fata incerca sa scape din nou din stransoare lui, dar nu facu nimic mai mult de cat sa isi mai atraga o palma. De data asta nu se prabusi. Barbatul o tara dupa el, nu stia unde avea sa merga, stia doar ca acesta avea sa devina cel mai negru cosmar al ei.

   O duba neagra opri in fata lor. Un barbat cu o structura mai mica de cat a celui care o tinea acum, cobori. Era inalt cu o figura de aristocrat, Carolina nu ii putea destinde foarte bine figura prin intuneric, dar cu siguranta acesta ii conducea pe ceilalti. 

- Pentru numele lui Dumnezeu David, alta? vorbea engleza, si avea un accent britanic.

- Sunt sigur ca fratelui tau iar place o nemtoaica.

    Baiatul se uita la fata care plangea si avea fata patat de sange. Se apropie de ea, si isi duse una din maini la gura ei stergandu-i sangele. Era o fata firava, era blonda si ochii ei erau de un albastru pur si calm iar padrul blond ce ii curgea rauri pesre umeri o faceau sa arate asemeni unui inger. Intardevar fata era mai frumoasa de cat celelalte, si probabil Nick va aprecia o asemenea frumuste.

- Cum te cheama? intreba barbtul in engleza.

 Nu, nu avea sa ii ruspunda chiar daca intelegea si stia engleza.

- E ultima. spuse Cloud privindu-l pe brunetul din fata lui si introcandu-i spatele fetei ce-l privea disperata.

   Carolina se ruga sa o omore de cat sa fie batjocorita. Era atat de speriata de ce avea sa pateasca, era atat de speriata de gandul ca acesti oameni de nimic aveau sa profite de ea.

 Fu urcata in duba aceea, nu era singura mai erau si alte fete, la fel de speriate ca si ea. O asezara in fund si ii legara mainile si picioarele, iar la gura ii puse banda adeziva. Ochii ei albastri erau acum tulburi de disperare, ar fi vrut sa poate face ceva sa scape si sa le ajute si pe cele de langa ea, dar era atat de spriata, atat de ingrozita. Nu ii venea sa creada ca acum cateva minute doar viata ei era atat de normala, si acum, totul, dar absolut totul era dat peste cap si ea pur si simplu disperea...