A mea

Capitolul 11

Hades

Prea frumoasa mezină a familiei Clark. Liza Clark. Cine și-ar fi imaginat că o brunetă cu ochii albaștri și o față de înger poate să fie fata unui monstru? Nici eu nu m-am așteptat la una ca asta. E chiar folositoare la mai multe lucruri.

Păcat de ea, o să fie pionul meu de pe tabla de șah. Voiam să aflu de mult timp ce pune tatăl ei la cale, iar acum e mult mai ușor să aflu.

Scott Clark, un bărbat pe care îl am de foarte mult timp în vizor dar din pricina faptului că e un om cu o influență foarte mare, nu am putut să îmi îndeplinesc una dintre dorințe. Tata lucra cu el în urmă cu cincisprezece ani, din cauza unor neînțelegeri, ambii s-au certat. Nu mă refer la o ceartă cu urlete, pentru că cearta lor a dus la vărsare de sânge. Scott știa că pentru tata cel mai de preț eram noi, familia lui, așa că a abuzat de această slăbiciune. Problema era că tata nu îi arătase niciodată o poză cu noi, nu știa unde să ne găsească. Tata nu ne-a expus niciodată la viată asta periculoasă, cel puțin, nu atunci. Tata a comis o singură greșeală, care l-a costat viața propriei lui fiice, pentru că asta a făcut Clark. I-a ucis fetița de doar trei ani. Mi-a ucis sora. Cu timpul, mi-am jurat că o să îmi răzbun sora moartă. Cu orice preț. Iar acum, Liza o să îmi ofere oportunitatea să fac asta mult mai ușor. E doar o chestiune de timp până o să reușesc să mă bag pe sub pielea ei, dar și când o să reușesc să fac asta va curge mult sânge. Sângele nu va fi al meu, ci a familiei Clark. Implicit sângele prea iubitei sale fiice. Nimeni nu se leagă de familia mea.

De Liza aș vrea să mă ocupăm în mod personal. Mă voi ocupa de toată familia ei personal, dar am mai multă treabă cu bruneta aia, sau voi avea mai bine spus.

Ajung acasă în jurul orei 20:15. Îi place să vorbească, nu glumă. Telefonul i-a sunat întruna, dar nu părea să o deranjeze. Am mai tras cu ochiul în telefonul ei și vedeam ca o suna Josh, fratele ei.

După ce am aflat cine e cu adevărat împiedicata care a vărsat un pahar plin de cafea pe mine, am început să caut orice informație legată de ea și am ramas impresionat de ce am găsit.

În fața unor ochii de-a dreptul superbi, se ascunde multă suferință. Nu am reușit să aflu exact ce a pățit în trecut -de abia am aflat că face parte din familia Clark-, dar puținele lucruri pe care le-am găsit m-au făcut să îmi dau seama că nu duce o viață de prințesă pe un norișor roz, fără nici cea mai mică problemă, dar sunt sigur că duce o viață măcar pe aproape perfectă. 

Sunt trezit la realitate de telefonul care începe să imi vibreze în buzunarul pantalonilor. Îmi dau ochii peste cap când văd că cel care mă suna era nimeni altul decât prea iubitul și indrăgitul meu frate, Ash. E a treia oară când mă suna astazi. Dintr-un motiv sau altul, mi s-a părut mereu un fraier. Are față de fraier. Înjur în sinea mea și răspund.

-Greu mai dau oamenii de tine! îl aud cum se vaită ca un copil de maxim cinci ani. Dacă era ceva de moarte și de viață, hă? Dacă chiar aveam nevoie de tine? Dacă aveam un pistol la tâmplă?

-Mă înșel că scap așa ușor de tine. Spune ce dorești până nu îmi pierd și ultimul strop de răbdare.

-Bani.

M-a sunat toată ziua ca un nebun ca să îmi ceară bani?

-Bani? Vrei bani?

Simt că înnebunesc! Ash nu doar că arată ca un fraier, chiar e un fraier.

-Da, Hades, vreau bani. Nu cred că e prima dată când îti cer bani.

-Bani pentru ce?

Încerc să îmi țin nervii sub control cât de mult pot, dar ceva îmi spune că o să mai greș în câteva minute, poate chiar secunde.