A fost odată ca niciodată,într-un regat îndepărtat,o tânără pe nume Cenușăreasa.După ce mama ei a murit, tatăl ei s-a recăsătorit cu o femeie crudă care avea două fiice răutăcioase.Din păcate, tatăl Cenușăresei a murit la scurt timp,iar aceasta a rămas la mila mamei vitrege și a surorilor ei vitrege,care au transformat-o în servitoare.
Cenușăreasa muncea din zori până-n noapte,curățând și gătind pentru ele.Dar,în ciuda greutăților,ea își păstra inima curată și visul de a găsi fericirea.Într-o zi,regele a anunțat un bal grandios în cinstea fiului său,prințul,la care toate domnișoarele din regat erau invitate.
Sora vitregă a Cenușăresei și mama vitregă s-au pregătit cu entuziasm pentru bal,dar nu au lăsat-o pe Cenușăreasa să meargă.Cu inima zdrobită,Cenușăreasa a izbucnit în lacrimi,dar tocmai atunci a apărut Zâna cea Bună.Cu o baghetă magică și câteva cuvinte,Zâna a transformat o dovleac într-o caleașcă magnifică,șoriceii în cai și rochia ponosită a Cenușăresei într-o splendidă rochie de bal.
Zâna i-a spus Cenușăresei să se bucure de bal,dar să nu uite să se întoarcă înainte de miezul nopții,căci atunci magia se va destrăma.La bal,prințul a fost fermecat de frumusețea și grația Cenușăresei,și au dansat împreună întreaga seară.Dar când ceasul s-a apropiat de miezul nopții,Cenușăreasa a fugit,lăsând în urmă un singur pantof de cristal.
Prințul,hotărât să găsească tânăra misterioasă,a început să caute în tot regatul fata care se potrivea pantofului.După multe încercări,a ajuns și la casa Cenușăresei.Surorile vitrege au încercat pantoful,dar acesta nu li s-a potrivit.Când Cenușăreasa a fost chemată și a încercat pantoful,acesta i s-a potrivit perfect.
Prințul a recunoscut-o imediat și a cerut-o de soție.Cenușăreasa a fost dusă la palat unde s-a căsătorit cu prințul și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți,iar bunătatea și speranța ei au fost răsplătite în cele din urmă.
Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.