A fost odată ca niciodată,într-un regat îndepărtat,un rege înțelept și bun numit Tomiță.Regele Tomiță era cunoscut în tot ținutul pentru bunătatea sa și pentru modul în care își iubea supușii.
Regatul lui Tomiță era un loc minunat,cu câmpii întinse,păduri dese și râuri limpezi.În fiecare colț al regatului,oamenii trăiau în pace și armonie,mulțumită guvernării înțelepte a regelui.Tomiță avea o inimă mare și o voință de fier,dar cel mai mult îi plăcea să se plimbe prin regat și să vorbească cu oamenii.
Într-o zi,în timp ce se plimba printr-un sat mic,regele Tomiță a întâlnit o fetiță pe nume Ana.Ana era tristă pentru că grădina ei nu mai rodea fructe și legume,iar familia ei nu avea ce să mănânce.Regele,mișcat de povestea Anei,a hotărât să o ajute.A chemat cei mai buni grădinari și fermieri din regat și i-a rugat să vină în satul Anei și să o ajute să-și revitalizeze grădina.
După câteva săptămâni de muncă,grădina Anei era din nou plină de viață.Legumele și fructele creșteau din abundență,iar familia Anei nu mai ducea lipsă de nimic.Ana,fericită și recunoscătoare,i-a mulțumit regelui Tomiță din tot sufletul.
Povestea ajutorului oferit de rege s-a răspândit rapid în tot regatul,iar oamenii l-au admirat și mai mult pentru bunătatea și generozitatea sa.Regele Tomiță a continuat să domnească cu înțelepciune și compasiune,iar regatul său a prosperat și a înflorit sub conducerea lui.
Și uite așa,regele Tomiță a rămas în inimile tuturor ca un exemplu de lider adevărat,care nu doar conduce,ci și își iubește și își sprijină supușii.Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.