Într-o pădure de smarald,
Unde visele prind contur,
Regina Tigruța,fermecată,
Stăpânea regatul pur.Prinții ei,Petru și Pavel,
Curajoși și plini de avânt,
Cutreierau câmpii și dealuri,
Pe drumuri de argint.Prințesa Petruța-Pavela,
Gingășie-n pas ușor,
Strălucea ca o stea-n noapte,
Cu ochii de chihlimbar.Cu inimi unite de iubire,
Și regina lor la cârmă,
Petru și Pavel, cu sabia-n mână,
Apărau regatul în fața oricărei furtuni.Prințesa,visătoare,
Țesea povești din mătase,
Despre tărâmuri de aur,
Și iubiri ce nu se lasă.Regina Tigruța,mândră,
Își privea copiii în zbor,
Știind că împreună,
Vor învinge orice nor.Așa învățau iubirea,
Curajul și demnitatea,
În regatul unde Tigruța
Domnea cu înțelepciunea sa.Și legenda lor se duce,
Peste ani și peste zări,
Despre regina Tigruța,
Și ai ei copii,eroi de visări.