În tăcerea nopții blânde,sub cerul înstelat,
Se înalță sus, măreață,Regina de argint curat.
Cu voaluri de lumină,peste lume se așterne,
Și sufletul ni-l leagănă în visele eterne.Regina Luna strălucește,într-un dans de neatins,
Îmbrățișând pământul cu al ei surâs aprins.
Cu raze de cristal,alintă marea în furtună,
Și pădurile visează,când e noapte bună.Prin geamul meu se strecoară,o lumină de mister,
Și mă poartă-n vis,departe,dincolo de cer.
O,Regina Luna,cu ochii tăi de stea,
Mă-nvăluie și-mi șoptește povești din altă era.Când zorii o alungă,ea dispare lin,încet,
Dar inima-mi rămâne,cu al ei dor discret.
Și aștept din nou seara,când ea se va ivi,
Regina mea cea tainică,să-mi lumineze zi.