Hoata de inimi- Complet

30. Final goodbye

Nu voi spune nimic la inceput. Totul voi scrie la sfarsitul capitolului :* Enjoy! <3

30. Final goodbye

-Si cum ramane cu planul? intreba Felina nervoasa. Ne-am chinuit prea mult ca sa dam gres acum, tipa ea.

-Linisteste-te. Vedem noi cum facem sa iasa bine. Adu-ti aminte ca Astim e mort si ca fiisa e invinsa. De restul nu ne facem griji, ii raspunse ajutorul ei, tragand cu putere dintr-o tigara.

-Bine, se tranti ea pe canapeaua din barlog, apoi sasai, apasandu-si mana pe burta.

-Incet! se ridica el de la birou si se aseza langa ea, mangaindu-i spatele. Trebuie sa ai mai multa grija de tine, o linistii el.

-Dar nu stiu cum sa fac asta! Nu am mai patit asa ceva inainte, nimic asemanator, chiar.

-Te voi ajuta si eu, dar tu trebuie sa fi prima pe care trebuie sa te bazezi. Ar trebui sa ai un instinct, rase el si roscata ii trase o privire urata.

-Bine! Am inteles! tipa ea.

-Hai, acum tipa la mine ca ai tu nervi.

Felina il privi in ochii aproape cenusii. Parul blond ii statea in toate partile, iar fata ii era trasa.

-De cand nu ai mai dormit? Arati mai obosit ca mine, il chestiona ea.

-Am meditat ceva timp, raspunse el intinzandu-se. Nu am avut timp sa dorm, dar te-ai odihnit tu si pentru mine destul, rase el.

-Ha, ha! se ridica roscata de pe canapea, ducandu-se la birou.

Se lasase o liniste mormantala in camera.

Felina era ocupata cu gandirea viitorului ei, sub cel mai mic detaliu, iar cel ce ii era ca un mentor o adora in liniste. Era cea mai curajoasa femeie pe care o intalnise vreodata, si vazuse multe la viata lui, dar ea fusese singura care reusise sa-i castige respectul. Trecuse prin multe si totusi, nu se daduse niciodata batuta. Era desteapta, inteligenta si reusea orice isi punea in gand. Era adevarat ca se mai ivea cate o chestie care sa o dea peste cap, dar trecea si peste asta.

Putea fi atat de cruda si rea, incat iadul ar fi inghetat, dar de cele mai multe ori arata partea buna a sufletului ei. Fusese crescuta de o familie minunata si iubita exact asa cum merita, dar nu era ceea ce ea isi dorise... stia ca simtea lipsa a ceva mult mai special, dar nu deschisese niciodata subiectul.

-La ce te gandesti? il intreba dandu-si masca jos.

El zambi trist si inchise ochii. Nu putea sa suporte fata aia atat de frumoasa si inocenta, dar atat de letala.

-La multe! raspunse el linistit.

-De exemplu?

Putea sa jure ca zambeste, asa ca el rase.

-La cat de curioasa esti. Curiozitatea a ucis pisica, domnisoara! deschise el ochii.

-Mai am cateva vieti de rezerva, rase ea.

Blondul o examina. Arata obosita si avea cearcane, ceva rar la ea, dar totusi statea pe picioare. Trecuse prin multe si nici macar asta nu o epuizase si el o admira cu adevarat, desi il mai supara.

-Ai grija, micuto! atat ii spuse si se aseza mai bine pe canapea, incercand sa adoarma.

Roscata il privi zambind cum intra in lumea viselor si se ridica de pe scaun, ducandu-se la el. Se lasa pe vine si il saruta pe frunte, apoi ii mangaie parul.

-Multumesc pentru ca ai fost alaturi de mine in tot acest timp, Seth!

El deschise ochii si ii zambi adormit.