Cap.19 - Evadarea

35.2K 2.2K 176
                                    

  Bluza imi aluneca usor pe umeri ramanand doar in sutien sub privirea lui infioratoare. Am inchis ochii si mi-am imaginat orice altceva. Nu suportam gandul ca ma atinge. Nu ma suportam pe mine. Fiecare sarut sau muscatura salbatica imi facea din ce in ce mai mult rau.

  - Opreste-te! Ma doare, spun cand ma prinde violent de par. 

  - Ai uitat? Tu nu ai voie sa comentezi, tu trebuie doar sa te supui. 

Mana lui a tras de lenjerie pana cand m-a lasat fara. Imi era rusine, pentru prima oara in viata. 

  - Acum sa te vad! spune si se urca peste mine.

Am tipat din toate puterile si, desi eram constienta ca ma trezisem, continuam. Lumina s-a aprins si Selena m-a luat in brate cu aceiasi ingrijorare ca si serile trecute.

  - Din nou ?

  - A treia oara.. 

Mi-a sters lacrimile rapid si m-a privit in ochi. 

  - O sa fie bine. A fost doar un cosmar.

  - Nu vreau sa ma atinga.

  - Nu o sa se intample. O sa-l salvam pe Mathias si fara propunerea lui. 

  De cand m-am intors l-am tot rugat pe Aaron sa ii mai prelungeasca transferul lui Mathias si in schimb sa ii suport toate avansurile. Unchiul meu a incercat sa se revanseze acceptand ca Selena sa se mute in camera cu mine, dar asta nu schimba nimic fata de parerea mea despre el. Era un tradator. Iar eu de trei zile am acelasi cosmar trezindu-ma in lacrimi si tipete in timp ce blonda incerca mereu sa ma linisteasca. 

  - Imi e atat de frica Sel, ii spun in soapta dupa ce a stins lumina si ne-am pus inapoi in pat.

  - Te cred. Sunt aici. Si acum nu mai plange.

  - De unde stii ?

  - Ai respiratia agitata.

Am strans perna puternic in maini si am inchis ochii. Am inceput sa ascult respiratia calma a Selenei pana cand am adormit si eu dupa ea.

  - Trezirea viermilor. E o noua zi in infern ! 

Vocea ragusita si rasul malefic al gardianului m-a facut sa deschid ochii imediat. Mi-am  imbracat uniforma spalacita si am iesit la antrenamente. Nici nu am apucat sa fac o tura de teren ca l-am vazut pe Aaron vorbind cu gardianul. I-a aratat insigna apoi a facut un semn scurt spre mine.

  - Johnson !

M-am apropiat in timp ce colegii mei priveau curiosi.

  - Agent Jason te va prelua de aici. 

  - Cu tot respectul domnule dar nu cred ca e o idee prea buna sa lipsesc de la antrenamente. 

  - Nici eu nu cred ca e o idee prea buna sa ma contrazici. Acum pleaca.

  Mason si Selena m-au privit cu coada ochiului si am apucat sa le cer ajutor doar printr-o privire.
Am mers prin aria principala apoi am facut dreapta intr-un birou mic si dragut.

  - Nu primesc pe nimeni, striga Aaron catre secretara apoi tranteste usa si o incuie.

Am facut doi pasi in spate din reflex ceea ce l-a facut sa zambeasca.

  - Doar nu te temi de mine acum.

Nu i-am raspuns. Ma uitam speriata la el cum se tot apropie. M-a luat de solduri si m-a ridicat pe birou apoi a micsorat definitiv distanta dintre noi lipindu-si corpul de al meu. 

Scoala de corectie[vol.I]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum