Scoala de corectie[vol.I]

Cap.25 - Teatru

  - Pleaca, te rog pleaca! 

  -Doar daca o sa ma suni.

  - Zoey ?! se aude din nou vocea brunetului.

  - Bine, te sun ! Pleaca acum.

  - Nu ma joc de-a soarecele si pisica. Ma intorc daca nu o faci, spune apoi dispare.

Am intrat in casa si am izbit usa, apoi m-am trezit nas in nas cu Mathias. 

  - Cine era?

  - Mhhh.. nu, nimeni. Copil.

  - Copil ?

  - Adica copii. Au sunat si au fugit. Probabil stiu ca suntem noi de asta, mint eu.

  - Iubito te simti bine? Esti foarte rosie in obraji. 

  - Da. Vreau doar sa dorm, spun si il ocolesc.

  - Dar e abia ora 21:00 ! 

  - Nu are importanta, continua deja urcand treptele.

Am inchis usa repede in speranta sa nu vina dupa mine. Am auzit sunetul televizorului ceea ce insemna ca a ramas in living, asa ca m-am linistit. Am privit peretii minute in sir gandindu-ma la ce s-a intamplat astazi. Care e faza cu pustiul ala? Inafara faptului ca arata peste limitele perfectiunii .. 

Zoey, inca un cuvant si te arunc pe geam, jur! imi sopteste constiinta.

Intr-un final am reusit sa adorm insa am fost trezita in miez de noapte de mobilul meu care suna ca nebunul. M-am ridicat discret si am iesit sa nu-mi trezesc iubitul, apoi am raspuns cascand inabusit.

  - Alo?

  - Zoey! Unde esti copila? Sa stii ca asta pune capac la toate prostiile pe care le-ai facut! Toate Zoey Johnson! O sa te las de capul tau si o sa intri la inchisoare. Cum ai putut sa ma minti in halul asta?! Am plans pentru tine, am crezut ca te-am pierdut si ca o sa am un om pe constiinta si tu doar te-ai jucat cu mintea mea!

A urmat un moment de liniste din partea amandurora, apoi a continuat.

  - Spune ceva!

  - Ai terminat?

A oftat zgomotos in telefon.

  - Te rog, te implor copila, spune-mi unde esti. Vreau sa te ajut, te iubesc!

  - Daca ma iubeai nu voiai sa-i faci rau lui Mathias.

I-am inchis telefonul in  nas fara drept la alta replica. M-am intors in pat si m-am lipit de brunet pana la refuz. Nu stiu daca dormea si a facut asta din instinct dar bratul lui m-a infasurat imediat.

Nu inteleg cum ma pot fulgera ganduri despre altii cand el a devenit centrul meu. Fara el nu ajungeam aici.

  A doua zi cand m-am trezit in casa era un haos total. Bucataria era cu fundul in sus, muzica bubuia si chiar m-a bufnit rasul cand am vazut-o pe Selena sarind pe canapea.

  - Ce naiba..

  - 'Neata Zo! 

  - Voi va bateti joc de mine? Ce e in casa asta?

  - Iubito, linisteste-te. Noi doar luam micul dejun intr-o atmosfera corespunzatoare iar blonda .. nu sunt sigur exact ce face dar seamana cu gimnastica de dimineata.

  - Gata! am tipat deodata si am inchis muzica. Da-te jos imediat. Va purtati ca niste adolescenti razgaiati.

  - Pentru ca asta suntem, intervine Aria.