Speciala (2) Parti intunecate

III: Începutul întunericului!

Din perspectiva lui Danton :
Deschid ochii cu greu. Încerc sa mă ridic insa o durere de gat si de spate ma opreste. Imi masez gatul cu mana si imi întind spatele.
Când îmi ridic privirea de pe podea observ lipsa Katerinei. Ma ridic ca ars de pe micutul scaun de la masa cu machiaj al ei .
Ma linistesc repede când o văd cum stătea asezata pe balustrada balconului uitandu-se în gol și oftând adanc.
Imi astup fata cu palmele ca sa ma dezmeticesc și mă duc spre ea cu pași mărunți și stangaci. Observ cum se trezește din visare când își da seama ca mă apropii ,insa nu se întoarce, rămâne nemiscata .
Trec lângă ea și îmi sprijin mainile de balustrada uitandu-ma în jur.
-Nu era nevoie sa dormi pe scaun!imi spune calm.
-Am venit sa văd ce faci ! Am văzut ca dormeai și ca te foiai agitata și infrigurata! Așa ca te-am învelit și m-am asezat pe scaun cu scopul de a sta puțin însă am adormit !Spun surâzând infundat.
Da amuzata din cap și se pierde iar în gânduri și în peisaj. Intre noi intervine o liniste stânjenitoare .
-Ce se întâmplă în ultimul timp cu tine ?intreb repede.
-E amuzant și eu tot mă întreb asta despre tine!
-Atunci putem sa ne întrebăm ce se întâmplă cu noi!
-Danton....
Ma taie ea pierduta .
-Ceva ne ameninta și o știm amândoi! Dar nu vrem sa acceptam !imi spune trista.
-Katerine eu...
-Nu Danton ascultama! Am avut alt coșmar ! Danton ceva nu e în regula, premonitiile nu mai sunt la fel ! Sa schimbat contextul insa subiectul e același!  Era numai moarte peste tot în jurul haitei,în jurul teritoriului nostru! Si nu știu ce sa fac ! Nu știu dacă o mai pot face iar !
-O frumosa ,curajoasa și desteapta fata spunea mereu ! Dacă treci prin iad treci mai departe prin el cu fruntea sus!
-Chiar spunea asta? Intreaba ea amuzata și roșie în obraji.
-Scumpo acum suntem mai puternici ca niciodată! Si cum am trecut prin toate greutățile împreuna  ,așa vom trece și acum, dacă ceva ne ataca din necunoscut!ii spun cald în timp ce ma apropii mai tare de ea și o apuc de mana.
-Off de ce nu suntem așa mereu! Imi spune ea dupa ce își lasă capul moale pe pieptul meu.
-Noi avem legatura noastră! Si inca nu știm cum sa ne descurcam cu sentimentele astea necunoscute! Dar nu îți face griji ne vom descurca! Spun magaindo ușor pe par.
Se da jos de pe balustrada și mă ia strans în brațe.  Eu o dezlipesc ușor de mine și o sărut apasă pe frunte ,apoi o strâng iar în brațe.
Din perspectiva Katerinei :
Mă simțeam după mult timp atat de protejata . Imi lipsise acest gen de îmbrățișări. Chiar dacă eu și Danton nu ne înțelegeam mai mereu ,noi aveam și momente bune care ne aminteau de ce ne-am căsătorit ! Si ca universul nu făcuse o greșeală în privința legaturii noastre.
Ii inspir parfumul ca sa îmi rămână în interiorul meu. Rămânem îmbrățișați așa mult timp.
Însă vraja nu durează mult. Tresarim amândoi când auzim un țipat infricosat si ascuțit .
Ne uitam unul la altul încurcați și panicați . Ne întoarcem imediat când Kol intra val vârtej în camera mea.
-Kat avem o problema ! Vino repede!imi spune el panicat.
Plecam amândoi panicați la rândul nostru după el. Coboram scarile cu viteza fulgerului și ieșim afara. În timp ce alergam am observat mulțimea de oameni strânși la intrarea în pădure.
Ajungem și noi intr-un suflu acolo. Imi fac loc printre oamenii din haita ca sa văd ce se întâmplă.  Lumea era panicata, încordata și gata de orice.
O vad pe Malia stand pe vine, iar  Aisac stand in fata ei uitandu-se în jur . Când ajung lângă ei rămân blocată . Nu mă mai puteam misca .
Un om stătea fără suflare la picioarele noastre. Era mutilat la gat, pe fata și avea pielea desfăcută pe piept.
-Kat ce facem? Ma intreaba Malia speriata .
-Eu eu...
-Luatil de aici ca sa nu îl mai vadă oamenii !Haideti mergeți după mine !Le spune tata rigid când vede ca eu nu pot scoate o vorba .
-Tata?
-Katerine dute si liniștește oamenii și vino și tu după ce te calmezi! Imi spune încruntat.
Dau aprobator din cap și îi privesc cum înfășoară lesul în folie și încep sa îl care.
Eu inchid ochii pentru o secunda și inspir adanc si expir.
-Nu va faceți griji totul e în regula! Acum puteți sa va intoarceti la casele voastre !Le spun eu încercând sa par calma.
Oamenii se uitau speriati parca simțind ca ăsta era doar inceputul.
Incep pana la urma sa se împrăștie încă vorbind de ce se intamplase.
Imi mângâi fata și mă întorc ca sa ma duc dupa ceilalți.
-Kat?
Ma intorc repede cand imi aud numele. Josh era în fata mea cu ghiozdanul în spate așteptând ca cineva sa îl duca la scoala.
-Ce se întâmplă ? Ma intreaba timid .
-Nimic ! Kaleb adu mașina si hai sa mergem!ii spun repede băiatului din dreapta mea care stătea de paza.
Băiatul da usor din cap si pleaca .Il iau de mana pe Josh și încep sa îl trag după mine.
Ne urcam în mașină și plecam cu viteza. Ajungem repede în fata scolii și coboram.
-Josh ,Kaleb va sta aici și te va aduce acasă!  Dacă ai nevoie de ceva sunama sau spune-i  lui! Da ?ii spun cald.
Da usor din cap și mă imbratiseaza. Il privesc cum intra in scoala si este întâmpinat de invatatoarele lui.
Cum văd ca se îndepărtează și totul e bine mă urc în mașină .
-Ma vei duce la intrare în pădure și te vei întoarce urgent aici ! Vei sta pana va ieși de la scoala ca sa îl aduci acasă! Spun serioasa.
-Bine Alpha ! răspunde el încordat.
Ma aduce cu toata viteza la marginea pădurii și pleacă înapoi.
Incep sa alerg și sa mă indrept spre ferma arsa. Ajung destul de repede, îi găsesc pe prietenii mei stand în jurul unei gropi de mărimea unui om din partea dreapta a casei.
-Ați aflat cine e? Intreb în timp ce ma duceam spre ei.
-E un Rogue! Imi spune Danton.
-Mai exact un Rogue care a fost sechestrat și maltratat !Ne spune Cnicov.
-De unde ști?intreb încruntata .
-Are rani la icheieturile membrelor și după cum am vazut a fost tarăit de gat  pana la granița teritoriului nostru fiind încă în viață! Si acolo a fost despicat pe piept!Ne spune el incruntat.
-De ce ar face cineva așa ceva? Intreaba Malia.
-Mai bine zis cine ar face asta și de ce?spune tata încordat.
-Katerine voi nu trebuia sa mergeți la scoala? Ne întreabă Cnicov.
-O sa mergem mâine ,acum sunt alte priorități! Spun serioasa.
-Nu scumpa mea acum prioritatea ta e sa iti trăiești viata și sa treci mai departe de întâmplările trecute!imi spune tata calm.
-Asa e Katerine !  Hai sa mergem pentru ca și eu am întârziat!
Cnicov ma ia de mana și începe sa mă tragă spre haita . Noi fiind urmați de Kol si Aisac.
-Nu îti face griji o sa ne ocupam noi de restul! Striga tata la mine după ce pune mana pe umărul lui Danton.
Surâd amuzata și plec după ceilalți.  Ajungem în haita repede. Ne pregătim toti în câteva minute și plecam spre scoala.
Nu mă simțeam pregătită pentru toate astea . Dar am hotărît cu toții sa ne continuam viețile normal pentru a profita de adolescenta rămasă.
După festivitatea de inceput care se ținuse pe terenul din spatele liceului intram în clase .
Ma asez intr-o banca de lângă geam . Prietenii mei fac la fel  în timp ce îmi zambeau .
Intra și profesorul cu care aveam ora. Spre surprinderea mea era doamna Maloni pe care o enervasem anul trecut pentru ca îi spusesem ca are nevoie de o guma.
Face o fata crispata când mă vede ,se așează pe catedra încă uitandu-se la mine .
Eu ma incrunt la ea și îmi dau ochii peste cap după ce ea își scutura capul și se întoarce la ceilalți.
Imi mângâi fata cu palmele și pentru ca ce se vorbea în clasa ma plictisea incep sa ma uit pe geam .
Cum mă uitam tresar cand un corb negru ca abisul cu ciocul la fel de negru se aseaza pe pervazul geamului din partea mea. Nu știu dacă mi se părea dar se uita cu ochii lui neobișnuiți de mari direct la mine . Ne uitam unul în ochii celuilalt de parca voia sa ma himnotizeze.
-Domnișoară Piers sunteți atenta? Ma intreaba profesoara aparent enervata.
-Da! Raspund eu buimaca.
Ma intorc iar spre geam insa corbul plecase .
Toti se ridica în picioare când se aude soneria . Ma ridic și eu dând sa plec .
-Katerine pot vorbi cu tine? Ma intreaba doamna Maloni.
-Ducețiva ,vin și eu imediat !Le spun eu lui Kol si lui Aisac.
Cei doi dau încordați din cap și pleacă. Eu ma intorc si ma apropii incet de doamna Maloni.
-Voiam sa sti ca trebuie sa recuperezi foarte mult de anul trecut ca sa poți trece clasa cu ceilati colegi ai tai! Imi spune ea cu un zambet ironic.
-Și asta inseamna ca dacă nu voi trece voi mai sta încă un an in clasa dumneavoastră ?intreb strambandu-ma.
Face o fata uimita si dupa se incrunta .
-Kat vino repede în pădure !imi spune Aisac telepatic.
Plec fără sa ii mai spun ceva doamnei Maloni.  Ea văzând ca plec val vârtej incepe sa strige după mine . Eu nu o bag în seama și alerg mai departe.
-Ce se întâmplă? Intreb telepatic in timp ce gafaiam.
-Katerine ,Rogue ! Rogue sunt aici ! Imi răspunde Aisac panicat.
-Ce?
Alerg cu toată viteza . Trec pe lângă Ale si Rose fără se le spun nimic ,ele ramanand blocate când văd cât de tare alergam în public . Înțelegând ca ceva nu e înregula incep sa ma urmeze.
Ies afara din scoala si alerg cu toată puterea spre pădure.
Ajung în pădure și mă opresc din cauza mirosului. Ma iau dupa el și încep sa alerg iar .
-Unde e Alphaul Lup Legendar ?intreaba un barbat cu voce foarte groasa și privire superioara.
-Kat bine ca ai venit ! Imi spune Kol când mă vede ca mă apropii.
Il linistesc cu privirea și trec de el ca sa ma duc lângă Aisac și Cnicov.  Trec în fata prietenilor mei .
În fata mea erau adunați cam 20 de Rogue.  Aveau privirile infricosate și hotărâte sa înfrunte pe oricine li se inpotrivea . Însă barbatul care era în fruntea lor imi atrase atenția din cauza privirilor de mulțumire pe care le avea pe fata.
-Unde e Lupul Legendar? Intreaba iar barbatul aproape zambind.
-Va uitați la ea ! Ii spun enervata. Cum va permiteți sa riscati dezvăluirea lumii noastre  venind aici?
-Altfel nu near lua nimeni în seama!imi spune o fata.
-Ca sa fiți acceptați nu trebuie sa va omorâți intre voi !
-Nu ne omoram intre noi suntem vânați ca niste căprioare! Răspunde revoltat alt baiat.
Intre timp apar lângă mine și Ale cu Rose care gafaiau.
-Va așteptați ca după câte ati facut în haitele voastre sa va primesc în a mea ?
-Ne așteptăm ca Lupul Legendar de care tot auzim ca salvează pe toată lumea sa ne salveze și pe noi de la exterminare!imi spune o femeie în vârstă cu par lung pana aproape de pamant ,de un alb imaculat .
Dupa urmele adanci de pe fata îi puteai descrie trecutul greu și apăsător.  Batrana era imbrăcată cu o rochie lunga vișinie care acoperea perfect corpul micuț și alb.
După cum trecuse printre ceilalți Rogue părea ca o respecta și venerează .
-Și dumneavoastră sunteți. .?Intreb încurcată.
-Sunt Ela Petrova!imi răspunde ea zambitoare.
-A spus cumva ca o cheamă Petrova?  Intreaba Kol încruntat.
-Domnișoară Pierce ,ce se întâmplă aici ?
Ma intorc cu viteza fulgerului când o aud pe doamna Maloni. Rămăne blocată când vede armata de oameni stand și maraind la ea.
-Doamna Maloni ce căutați aici ?O întreb în timp ce alergam spre ea .
-Am văzut ca alergați toate și am crezut ca aveți probleme ! Si dupa cum văd chiar aveți ! Cine sunt oamenii astia? Intreaba panicata.
-Nu va faceți griji totul e înregula !sare Cnicov .
-Domnule director ? De ce nu faceți nimic?intreaba ea cu mainile în aer.
Rogue au inceput sa maraie mai tare și sa își arate colții insa Ela ii opreste cu o simpla ridicare de mana.
-Eu chem politia !tipa profesoara panicata în timp ce își scotea telefonul .
Toti stăteau încordați nestiind ce sa faca . Eu îmi strâng pumnii de nervii și ii vorbesc cu părere de rău.
-Îmi pare rau! Dar asta o sa va doara!
-Ce spui acolo?
Îmi pun pumnul în palma stânga ,îi dau un cot în fata și după ii dau un pumn de toată frumusețea în milocul fetei.
Doamna Maloni cade secerata pe pamantul acoperit cu frunze exact la picioarele mele . Ma aplec și îi iau pulsul. Încă trăia spre nefericirea dar si bucuria mea .