Speciala (2) Parti intunecate

VI: Distrugere!

Ridic puțin capul când îmi aud soneria de la alarma. O opresc buimaca și îmi pun lenesa capul înapoi pe perna imbibata cu mirosul meu . Mă hotărăsc pana la urma sa ma ridic.
Pielea mi se face de gaina gând pilota cade de pe corpul meu . Oftez scurt și mă ridic . Intru în baie și mă uit obosita la fata mea acoperita de imensele cearcăne. Imi clătesc fata și mă ocup de restul repede.
Ies lenesa din baie și îmi indrept privirea spre fereastra care era acoperita de o draperie roșie întunecată.
Grăbesc pasul și dau la o parte draperia cu putere. Ma loveste în fata lumina întunecată din cauza vremii ploioase și a vântului.
Hotărăsc din obisnuinta sa ma imbrac cu un pulover tricotat verde zmarald care stătea larg pe mine ,știind ca din cauza naturii mele de lup o sa mă sufoc de cald ,insa tot m-am imbracat așa.  Imi iau pantalonii negri cu talie înaltă, bocancii și geaca de piele cu o eșarfă călduroasă gri.
Iau ghiozdanul și ies din camera. Cobor scarile și îi găsesc pe prietenii mei stand în bucătărie, mâncând pâine prăjită cu dulceata,unt și ceai fierbinte.
-Neata! Spun încet.
-Kat trebuie sa iti spun ceva !ma ia Malia repede.
-Poate sa mai aștepte pana după scoala ?intreb după ce îmi iau o felie de pâine prăjită.
-Nu durează mult !
-Bine! Baieti va asteptam pe hol!
-Mhhh! Raspund ei cu gurile pline.
Mergem una lângă alta pana pe hol și acolo ne așezăm una în fata alteia.
-Ce e?
-Ști ca ieri mai lăsat sa am grija de Josh!
-Da!
-După ce a mâncat mi-a arătat desenul lui ! Era așa încântat de el însă eu când l-am vazut nu eram așa de incantata ! L-am felicitat încurcată și după l-am chemat pe Cnicov! Stateam amândoi încurcați în timp ce priveam tabloul ! Josh ne-a rugat sa îl punem la tine în birou ca sa îl vezi și tu! Si așa am facu pentru ca nu știam ce sa facem!
-E un desen făcut de un puști de 6 ani, ce poate fi așa de rău la el?
-Atunci vino și te convinge singura!
Urcam amândouă scarile și ne ducem în birou. Când deschid usa îl văd pe Cnicov cum stătea ingandurat având în mana o pânză de pictura.
-Cnicov ce faci? Intreb în timp ce ma apropiam de el.
-Katerine !
-I-am spus eu ce se întâmplă! Ii spune Malia .
-Katerine ,Josh nu e un copil normal!
-De ce spui asta?
-Uite!
Întoarce panza cu fata spre mine. Rămân încremenită când văd ce era pictat pe ea.
Ma apropii incet si o iau în maini uitandu-ma fix la ea.
Pânza era pictata învolburat cu un negru care înghițea luminosul albastru . In centrul luminosului albastrul era o silueta cenușie . În jurul ei pluteau un fel de fete speriata greu descifrabile . Fetele iesind dintr-un rău roșu ca sangele care acoperea puțin vizibilele corpuri care zaceau pe pamantul negru . Stomacul mi se întoarce pe dos instant .
-Dar nu inteleg ! De ce un copil de 6 ani ar picta așa ceva ? Și de unde știe de coșmarul meu?
-De asta mă temeam ! Ca a pictat visul tău! Ne spune Cnicov ingrijorat.
-Dar cum de a putut sa îl picteze? Eu nu am spus nimănui despre el!
-Nu știu ! Dar am de gând sa aflu!
-Bine, voi mergeti la scoala iar eu voi merge cu Josh sa o întreb pe invatatoare dacă a văzut ceva ciudat !
-Bine ! Dar eu vin cu tine! Imi spune Malia.
-Bine ducețiva! Si Katerine!
-Da?
-Te rog fii discreta când pui întrebări! Imi spune el incruntat.
-Ce? Ma ști pe mine ca nu știu sa mă controlez? Intreb calma.
Cnicov da ochii peste cap si imi face semn sa plec. Iesim din birou și coboram scarile . Ii găsim pe băieți dormind unul peste altul pe canapeaua din sufragerie.
-Hei frumoaselor adormite ! Trezirea!Țipa Malia la ei .
-Stai liniștita doar am îmbătrânit asteptamdu-va !Ii spune Kol enervat.
-Bine pai dacă nu dormiți ducețiva la scoala ! Noi vom merge sa îl ducem pe Josh și sa vedem dacă aflam ceva despre starea lui !
-Aa ce bine de noi ! Nu e asa Kol? Ne ducem sa murim de plictiseala la ora doamnei Maloni ! Iar ele au parte de toată distracția! Spune el afectat.
-Stati liniștiți o sa aveți și voi parte de distracție dacă nu ați făcut ce vam zis! Spun zambind ironic.
Băieții se uita unul la altul și înghit în sec .
-Noi întârziem ! Ne vedem la scoala! Spune repede Kol în timp ce îl trăgea pe Aisac după el.
-Ce au astia doi ? Ma intreaba Malia.
-Probleme la cap!
-Asta știu ! Dar ce iai pus sa facă?
-Sa pregătească o celula!
-Pentru ce ? Sau mai bine zis pentru cine?
-Pentru un monstru! Spun încurcată.
-Ce monstru?
Ne intoarcem amândouă ca arse când îl auzim pe Josh.
-Niciun monstru! Acum hai la scoala!Spun repede.
Ma uit în continuare încruntata și îmi indrept privirea enervata spre Malia care ridica din mâini ca semn ca ea nu e de vina cu nimic.
Le fac semn amandurora sa meargă înainte spre mașină . Afară ne astepta Kaleb care părea plictisit pentru ca se juca pe telefon.
Urcam în mașină și văd ca el încă se chinuia sa treacă de un nivel al jocului. Eu ma enervez și îi iau repede telefonul din mana și îl arunc pe bancheta din spate .
-Îmi pare rău Alpha nu am observat ca ati intrat!
-Nu e nimic! Si stai liniștit Josh se va bucura sa te ajute la joc! Acum hai sa mergem!
-Sigur!răspunde amuzat. Sa va duc mai intai la liceu?
-Nu Mai întâi mergem la scoala lui Josh!
Da aprobator din cap și pornește mașina . Când ieșeam de pe drumul haitei imi las capul pe geamul portierei. Deodată simt furnicături și mă uit fără sa vreau în oglinda retrovizoare . Vad un lup negru cum stătea pe marginea unei pietre mari care era la malul râului din pădure. Lupul se uita spre mașină insistent și după o ia la fuga spre oras. Ma ridic panicata din poziția în care stăteam pentru ca îmi dădusem seama ca era Danton.
-Kat s-a întâmplat ceva ? Ma intreaba Malia dupa ce imi pune mana pe umăr.
-Sper ca nu !
Ajungem pana la urma la scoala . Il ajut pe Josh sa coboare și intram .
-Bună dimineata doamna Petrova ! Sa întâmplat ceva? Ma intreaba invatatoare lui Josh care venea sa își întâmpine elevii.
-Josh dute in clasa ! Ne vedem mai târziu ! Bine?
Ma imbratiseaza și pleacă în clasa lui. Eu ma apropii mai mult de doamna profesoara și o trag puțin intr-un colt.
-Vroiam sa va întreb dacă ați observat ceva ciudat în comportamentul lui Josh?
-Și eu vroiam sa discutam despre asta! Josh... Bună dimineața! Întrerupe ea când trec copii pe lângă noi. Josh are un comportament cam neglijent! E mereu cu capul în nori ,e foarte retras și neatent la ore! Iar caietele lui sunt pline de semne și cuvinte ciudate ! Dupa cum am observat e foarte talentat la desen, insa nu e normal ca un copil de 6 ani sa aibă asemenea imaginație întunecată!
-Știti el a trecut prin multe! Înainte sa îl am eu în grija iau murit parintii !
-Intr-un accident ! Sare Malia .
-Și i-a fost foarte greu pentru ca înainte ii avea doar pe ei și acum are o întreagă familie!Dații timp, o sa se obișnuiască!
-Da,e un copil bun! Spune Malia cald.
-Și dacă mai observați ceva la el sa îmi spuneți!
-Nu va faceți griji voi fi atenta la el!
Ne indepartam de ea și ne ducem spre usa . Ea pleacă și intra în clasa .
Nici nu am apucat sa ies bine pe usa ca se aude o pocnitura puternica urmată de sunete multiple de la cioburile geamurilor . Copii au inceput sa tipe la fel și profesoara.
Eu o iau la fuga panicata fiind urmată de Malia și Kaleb care nu mai știa cum sa iasă mai repede din masina.
Când ajung în clasa copii erau aruncați în toate părțile camerei ,unii dintre ei având cioburi înfipte în piele.
Când ridic privirea ceata groasa și plina de creaturi înspăimântătoare își fac apariția în sala de clasa intrând printre geamurile sparte .
Scoteau sunetele lor specifice care îi inspaimantau mai tare pe copii.
Profesoara se uita încremenită de pe podea ,cum ceata curge de pe geam în camera.
-Ce se întâmplă ? intreaba profesoara.
-Repede ieșiți afară! Striga eu. Este undeva o camera unde nu sunt geamuri ?
-Da ,sala de sport!imi spune profesoara!
-Malia dute cu Kaleb și dui pe toti în sala de sport! Acum !strig eu la ea.
Malia pleacă împreună cu Kaleb . Eu alerg și o trag pe profesoara ca sa se ridice . Apoi ne ducem la copii și îi ajutam sa meargă.
-Repede copii! Le spune ea.
Il iau pe Josh în brațe și ieșim din camera cu ceata care ne atingea spatele.
-Duceți-va direct în sala de sport ! Si nu va uitați în spate!
-Dar tu ?
-Eu voi fii în spatele vostru! Sa nu rămână nimeni în urma!
Profesoara da afirmativ din cap și continua sa alerge cu copii.
-Katerine imi e frica!imi spune Josh plangand în brațele mele.
-Cat trăiesc eu sa nu îți fie frica de nimic! Eu mereu voi fii lângă tine sa te apar!
-Stiu! Dar îmi e frica sa nu pățești tu ceva!
Ma uit la el trista și alerg în continuate pe holurile scolii.
Ceata continua sa vina după noi și sa ne prindă din urma oricâte piedici as fii pus.
Alergam și blocam ușile cu orice găseam. Nu puteam riposta pentru ca nu știam cum . Orice făceam eram aruncata în toate părțile.
Ajungem la sala de sport . Acolo Malia și Kaleb încercau sa îi facă pe copii sa stea locului.
Când intram copii văd ceata și încep sa tipe. Închid usa în urma mea și cu ajutorul prietenilor mei punem niște bănci pe usa ca sa nu poată intra nimeni.
Creaturile din ceata se buseau fără încetare în usa . Noi ripostam împingând băncile mai tare  .
Cum impingeam creaturile se retrag și se face liniște totala . Parcă era prea liniste .
Ridic puțin capul cât sa mă uit pe gemuletul uși . Ceata se lipise de usa ținând presiune . Ii vad cum se aliniază ,își rotesc părțile de sus se cutremura și ne arunca un țipat îngrozitor.
Tipatul era atat de ascuțit încât numai noi varcolacii îl puteau auzi. Și mai bine nu îl auzeam. Ne sangerau urechile de durere. Stateam în genunchi încercând sa ne acoperim urechile cât mai bine,dar era în zadar.
Ceata se da inapoi si se lovește puternic de usa. Noi cum eram lipiți de ea suntem și noi aruncați .
Ne lovim de restul băncilor. Cred ca îmi rupsesem câteva coaste și o mana din cauza impactului și după cum aratau prietenii mei nu eram singura cu ceva rupt.
Copii stăteau speriati în spatele profesoarelor. Ceata vede ca nu ne mișcăm și începe sa se îndrepte furioasa spre copii care țipau îngroziți.
Eu încerc sa mă ridic insa nu puteam decat dacă cineva imi punea mana si coastele la locul lor.
Reușesc cu greu sa ma ridic în genunchi . Încerc sa scot un urlet insa organele nu mă lasau nici sa respir.
-Nu ,nu lasai în pace!Spun printre dinti când mă ridicam în picioare.
Ma uit dupa Josh și nu îl văd . Ma panichez și încerc sa măresc pasul .
Atunci îl văd cum iese dintre ceilalți copii. Se uita la mine trist când mă vede ranita . Inspira adanc si incepe sa meargă înainte.
Ceata se opreste un moment neintelegand ce se întâmplă.
-Josh nu ! Stai departe de ceata!
Josh inainta fără sa asculte țipetele mele. Ceata incepe iar sa se raspandeasca spre el cu sunete ascuțite. Josh stătea nemișcat . Când vede ca ceata era foarte aproape de el își ridica mana dreapta .
Incetez sa încerc sa mă duc spre el când văd ca focul albastru iese din spatele lui și îi se scurge pe brațe .
Ceata tot continua sa vina spre el . Focul i se strângea în jurul mainilor când inclesta  pumnii lui micuți .
Trage mana spre el si o eliberează spre ceata împreună cu focul lui albastru care te orbea. Creaturile din ceata dispăreau treptat.
Micuțul își ridica și mana stânga și o apropie de piept alaturi de cea dreapta . Ochii incepusera sa lumineze . Tot corpul era acoperit de Focul Cerului!
Când micuțul își eliberează ambele mâini spre ceata, se formează o explozie foarte puternica, care ne doboara pe toti . Focul albastru i-a forma unui cerc și ne arunca pe toti în pereți lasandu-ne inconstienti .
-Katerine !Katerine!
-Ce? Josh?
Il vedeam neclar pe micuț cum ma zdruncina ca sa ma trezesc.
Imi mângâi capul și încerc sa mă ridic, acesta încă vajaind și troznind .
-Hei sunteți bine ! Ii intreb pe prietenii mei de sub mormanele de bănci .
-Cred ca da ! Răspunde Malia în timp ce ridica o banca de pe ea și Kaleb.
Aud gemete și mă întorc imediat. Se pare ca micuții nu aveau nimic și nici profesoarele. Erau doar putini scuturați și confuzi.
-Ce s-a intamplat ? intreaba profesoara lui Josh în timp ce încerca să se ridice.
-A avut loc un cutremur devastator! Spun repede după ce îmi vine ideea.
-Chiar a fost devastator!Spune ea.
-Dar nu va amintiți nimic ? Ii intreaba Malia !
Toti dădeau negativ din cap . După cum părea creierul lor uman nu a putut suporta explozia așa ca a cedat ștergând ultimele amintiri avute.
-Sunteți bine? Ne întreabă un pompier apărut de nicaieri .
-Da suntem în viață asta contează. Ii spune profesoara
Din cauza celor întâmplate nu am auzit sirenele mașinilor de politie și de pompieri.
Când am ieșit din sala de sport am observat câte stricăciuni făcuse ceata. Scoala era distrusa . Pereții erau în mare parte fără gletuiala ,geamurile și ușile erau sparte. Clasele erau distruse ! Totul era distrus!
Afară erau numai mașini de politie, pompieri și ambulante. Copii au fost duși la doctori pentru a vedea dacă sunt în regula. Eu încă insistam ca nu am nevoie de îngrijiri am avut noroc ca Seriful voia sa vorbească cu mine.
-Katerine esti bine?
-Da sunt bine ! Deja rănile au inceput sa se vindece!
-Ce s-a intamplat? Toată lumea crede ca a fost un cutremur ! Dar eu nu cred , un cutremur nu poate fii la fel de restrâns în doua locuri!
-Cum adică în doua locuri?
-Au fost doua cutremure identice ! Aici și la liceul tău!
-Ce ?
-Ceva îmi spune ca nu este un simplu cutremur!
-Pai nu e !
-Unde te duci? Ma intreaba el când vede ca vreau sa o iau la fuga.
-Sa îmi salvez prietenii!
-Urca în mașină mea te duc eu ! Si în timpul ăsta îmi povestești ce s-a întâmplat!
-Bine! Malia dute cu Josh și Kaleb acasă și spune-i lui Cnicov ce s-a întâmplat ! Va ști el ce sa facă!
-Bine!
Ma urc în masina de politie și aștept ca Seriful sa pornească mașină. Pe drum i-am povestit ce se intamplase . El doar incruntandu-se de parca știa despre ce vorbesc.
-De ce nu spui nimic?intreb încruntata.
-Spui ca Josh a dezlănțuit un foc albastru nu?
-Da! De ce, ști ce e?
-Da! Se numește Focul Cerului! Se pare ca Josh e printre ultimii dintre pretiosii numiti ca Líng yuè sau Spiritele Lunii! Au fost creați de către zei pentru ai pedepsi pe cei cu puteri supranaturale care își foloseau aceasta natura pentru a face rau! De mii de ani Líng yuè ii seaca de puteri pe cei care ei cred ca nu merita sa le aibă! Ei trăiesc izolați în pădure fără așezări fastuoase sau măcar definitive! Sunt mereu pe drumuri ca niste martiri!
-Deci de-asta Josh și Parintii lui erau în pădure și purtau haine ciudate!
-Da ei sunt învățați de mici sa se ascundă în neștire !
-Dar părinții lui Josh de ce nu sau aparat? Pentru ca după cum am vazut micuțul e foarte puternic!
-Puterile astea apar odată la 500 de ani doar unei singure persoane! De aceea parintii lui nu sau putut proteja !
-Deci dacă Josh are puteri atat de speciale ,înseamnă ca ceata și creaturile din ea pe el îl caută?
-Cum am spus ei sunt spirite ale lunii, deci au o foarte mare legatura cu lumea de dincolo pentru ca acolo trimit puterile luate !
-Deci creaturile din ceata sunt puterile luate timp de mii de ani care acum au reușit sa scape și sa se răzbune pe toti Líng yuè?
-Da !
-Dar tu de unde știi atâtea ?
-După cum știi soția mea a fost sora lui Mó tiě! Ei au fost succesorii la tronul legiunii ! Când am cunoscuto pe Sardany ea a renunțat la tron pentru mine și Eidăn! Insa cand a văzut de ce era capabil Mó tiě a vrut sa își i-a tronul înapoi ,dar fratele ei a tradato! Ia pus pe cei din Legiune sa o injunghie ,ea fiind încă insarcinata cu Eidăn în ultima luna! Cu greu am reușit sa îl salvam pe el fiind alegerea lui Sardany ca fiul nostru sa trăiască!
-O Doamne!
-Când la rapit pe Josh ati avut noroc ca nu a aflat despre natura micutului!
-De ce?
-Pentru ca și lui iau fost luate puterile de către un Líng yuè!
-Dar cum de era așa puternic!
-Datorita fântânilor vitalității și a mintii! Astea lau făcut așa puternic datorita întunericului din ele!
Nu îmi venea sa cred ce îmi spunea barbatul de lângă mine ! Cât de întunecată e lumea noastră și noi nici nu știm. E plina de secrete care mai bine nu le știi pentru ca întunericul este atras de ele!
Ajungem la liceul meu pana la urma . Cobor cu gura căscată când văd cât de distrusa era clădirea.
-Kat esti bine? Ma intreaba Ale în timp ce alerga spre mine.
-Eu sunt un Alpha care mai e și Lup Legendar! Mai bine va întreb eu dacă sunteți bine!
-Suntem puțin zdruncinati și vineți insa avem lucruri mai rele care trebuie sa ți le aratam!
Ale incepe sa ma traga de mana. Ma ducea în spatele scolii unde încă mai erau copii confuzi ,prăfuit și plini de răni.
Mergeam printre ei pierduta fără sa știu cum sa reacționez. Însă asta nu era tot răul . Ale ma dusese la Rose, Kol si Aisac care stăteau încremeniți în fata unor cadavre atârnate de picioare de un copac din padurea nu prea departe de liceu. Era un băiat și o fata care atârnau tăiați la gat . După cum părea au fost lăsați sa sangereze pana la moarte.
-Ce naiba s-a întâmplat !
-Katerine ceata a venit după noi și când eram încolțiti o bariera de foc albastru a explodat în fata noastra facand sa dispară o parte din creaturile din ceata, iar apoi albastrul a dispărut după ce ne-am trezit din inconstienta provocată de explozie!imi spune Kol.
-Da și se pare ca le-a șters memoria tuturor oamenilor normali !spune Aisac.
-Serios eu nu îmi aduc aminte nimic !imi spune Rose.
-Nici eu!spune Ale.
-Bine și cum s-a ajuns la asta? Spun în timp ce aratam spre lesurile atarnate. Și de ce Doamne lartama nu iati dat jos?
-Am ramas puțin blocați de cele intamplate! Imi spune Ale.
-Și după explozie am auzit un urlet puternic asemănător cu al lui Danton si cand am iesit afara am văzut un lup negru și lesurile! Când am luat-o la fuga și lupul a făcut la fel ! Spune Aisac.
-Danton!Spun nervoasa.
-Kat unde te duci !striga Rose dupa mine.
-Voi dați jos cadavrele și ocupativa cu Seriful de asta ! Eu am ceva de făcut ce nu mai poate astepta ! Spun în timp ce alergam prin pădure.